A iubi vrajmasii nu e o recomandare, e o porunca!

Aseara m-am uitat la niste interviuri cu parintele Arsenie Papacioc, iar aceste cuvinte mi-au ramas intiparite in minte – A iubi vrajmasii nu e o recomandare, e o porunca! Atat de simplu, atat de frumos spus! Si cata responsabilitate!
Mi-am amintit apoi fragmentul Sfintei Scripturi: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si proorocii. (Matei 22, 37-40).

Cat de mult ne iubim pe noi? Enorm. Daca ne taiem la un deget, ne doare. Daca ranim pe cineva, zambim. Nu realizam, insa, ce rana ne-am facut in propiul suflet. Nu realizam ca, de fapt, nu facem decat sa aruncam cu pietre in noi insine.
Si atunci, revin. Cat de mult ne iubim pe noi? Aproape deloc. Cat de mult ne iubesc altii pe noi? Unii mult, altii putin, altii deloc. Poate ca ar trebui sa facem ceva. De azi. De maine. De ieri. Poate ca ar fi momentul sa ne rugam si pentru cei ce nu ne iubesc. Poate ca ar trebui sa incepem noi sa ne rugam pentru ei si pentru sufletul nostru.

Doamne, invata-ma sa cunosc marirea si bunatatea Ta. Da-mi inima curata si lesne iertatoare si cainta pentru supararile ce-am facut altora. Fa sa am dragoste crestineasca si sa pot rabda cu pace toate necazurile ce am din partea lor, facand porunca Ta. Ma fagaduiesc sa nu mai fac rau celor ce-mi fac rau, si pe cel ce ma bleastama il voi binecuvanta. De va flamanzi vrajmasul meu, ii voi da paine; iar de va inseta, il voi adapa. De va cadea, il voi ridica si de se va rataci, il voi povatui.
Doamne, eu nu sunt decat un om neputincios. De aceea, ajuta-ma cu darul Tau sa fiu statornic in poruncile Tale. Trimite binecuvantarile Tale peste vrajmasii mei si intoarce inima lor cu dragoste asupra mea. Alunga suferintele si neodihna ce am de catre ei si ne impaca pe noi. Tu ai facut pe om sa traiasca in unire si pace pe pamant. De aceea, fa pe cei ce ma urasc sa cunoasca voia Ta. Lumineaza-le inima lor, sa fie primitoare si plina de bunatate si iertare. Da-mi pacea Ta, Doamne, ca sa putem a vietui pe pamant cu pace, cu bucurie si sa-Ti zicem in unire, cu fata senina si inima curata: Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Ca Tie se cuvine slava, cinste si inchinaciune, in veci. Amin
(Rugaciune pentru vrajmasi)

Update
Vezi si Despre vrajmasi, cu dragoste

S-ar putea să-ţi placă şi...

8 comentarii

  1. Am auzit de la un alt parinte ca, la randul lui, parintele Arsenie Papacioc era o personalitate foarte puternica, destul de dur, care nu prea accepta lamentarile si plafonarile. Cei care veneau la spovedanie nu primeau doar o mina de mingaiere, ci si o porunca ferma si cam ultimativa de a se indrepta. Cumva mi s-a parut firesc, mobilizator, mi-a placut.

    1. În general, călugării sunt mai duri şi fac o spovedanie mai „grea”. Însă, până la urmă, dacă umblăm prin doctori, vrem să ne şi vindecăm, nu? Aşa că, e normal să încercăm, pe cât posibil, să nu mai repetăm păcatele.

  2. …”Si ne iarta noua greselile noastre/
    Precum si noi iertam gresitilor nostri.”

    Rugaciunea Domneasca e invatatura de baza, calauza si modelatoarea caracterului fiecaruia dintre noi. Si de-am respecta si Tablele Legii…pace si binecuvantare ar fi.
    Curatenia si selectia incepe de la noi insine; de omul curat, cu mintea in lumina, nu se poate apropia raul; incearca, forteaza uneori, dar daca in interior e pace si liniste, rautatea face cale intoarsa – efectul de bumerang – chiar daca il sesizam mai greu sau deloc( pentru cei care nu vor sa vada).
    Binecuvantari tuturor! La multi ani tuturor Florilor si Florinilor.

  3. Mi-am amintit de Virgil Gheorghiu care spune în cartea lui „Cum am vrut să mă fac sfânt” că a auzit cuvântul acesta cu iertarea vrăjmașilor pe vremea când era copil și a vrut să-l pună în practică cu orice chip. Apoi și-a dat seama că nu avea nici un vrăjmaș și mult s-a întristat că nu avea pe cine să ierte. Inimă de copil 🙂

  4. Superba interventie! Esenta in trei cuvinte: „Inima de copil.”
    Ma duce gandul la o carte a copilariei,”Cuore”- E. de Amicis…

  5. Ce bine ar fi daca am putea ierta asa usor, dar sunt unii oamenii care nu au alta ocupatie decat sa vada ce face cel de langa el. Si tot noi sa iertam rautatile lor.Greu Anda..

    1. Si tot noi… pentru binele nostru :). Pentru sufletul nostru!
      E drept ca usor nu-i! Din contra! Dar, nimic bun nu se obtine cu usurinta! Asa ca, fruntea sus! Te pup!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *