Capse capsate

Dupa o saptamana in care n-am mai avut timp de blog, nici macar de mine, astazi a aparut sclipirea care sa ma faca sa scriu din nou.

Eee, nici c-ar fi descoperirea descoperirilor sau o chestiune prea intelectualiceasca….

Dar m-am amuzat! Trebuie sa ne mai gasim timp sa radem si la serviciu. Sa radem de noi.

Eram grabita, capsatorul nu mai avea capse, eu nu mai aveam capse. Pana aici, nimic anormal. Cer prin „vecini”, primesc o cutie pe care ma chinui s-o deschid fara s-o privesc. Si trag, trag, dar nu se misca nimic! Cutia de capse era… capsata! Si de-o parte, si de alta!

He, he, Nico, da’ si cand te-oi prinde! Morala: Cand ai capsa pusa… razi, maine poate fi mai rau!