Vițel la proțap
Nu. Nu sunt bugetar. 🙂 Nu. N-am fost liberă. 🙂 Ştiu, ar trebui să plâng şi eu tot o dau cu zâmbete. În realitate, despre treaba asta cu 1 Mai am mai vorbit. E Ziua Muncii, nu a nemuncii. Şi, dacă tot mi-s strugurii acri, să ţin cu munca, zic! 🙂 (Și c-un vițel la proțap!)
Totuşi, pentru a îmi lua liber de undeva, am pus pauză la blog. Nu neapărat pentru a face un grătar, ci pentru că, pe bune, n-am mai avut timp de el. Nici tu de mine, presupun – dar asta e o altă poveste! 🙂 Ca recompensă pentru absenţă… aduc astăzi o poză – de pe unde m-au purtat paşii. Pentru că mai rar vezi aşa ceva de 1 Mai. De fapt, recunosc că eu nu mai văzusem niciodată un vițel la proțap.
Gratar cu mici si cu amenzi mari
Astazi s-ar putea scoate niste bani frumosi. Din amenzi. Sunt curioasa, totusi, daca lucreaza cineva.
Daca acei oameni care ar trebui sa stea cu biciul pe noi si sa ne oblige sa respectam natura si curatenia (daca, din nascare, suntem nesimtiti) au iesit la treaba sau zac si ei, scuipand seminte si dand foc padurilor.Care-i faza cu 1 Mai?
1 Mai are la bază dorința a sute de mii de muncitori americani de a reduce ziua de lucru la 8 ore. După ani întregi de proteste și după incidentele violente care au avut loc în mai 1886, la Chicago, pe 1 Mai 1890 s-a sărbătorit Ziua Internațională a Muncii. Atunci au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, dar și în Chile, Peru și Cuba.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase