Ce poate descoperi vulpea care n-ajunge la struguri
Uneori este în regulă să nu mai primești o a doua șansă. Știu că pare o nebunie ceea ce spun – dar e o nebunie testată. Când nu mai primești o a doua șansă, te vezi scos din balonul tău de săpun. Când ești vulpea care n-ajunge la struguri dispare zona de confort și ești obligat să reevaluezi situația. Să te reinventezi. Să te redescoperi.
N-ai fi făcut asta nici mort. Așa că, într-un fel, poți spune
Mâna întinsă a primit 3 lei și a spus o poveste
Astăzi o bătrânică cerea cu glas stins, la intrarea într-o biserică. I-am dat Mariei 3 lei și ea s-a dus spre femeie. I-a întins banii, iar bunica a cercetat-o cu grijă.
– Nuuu, nu se poate să primesc atât de mult!
Avortul – principala cauză a morții în 2018!
Pare de necrezut. Și totuși, principala cauză a morții în anul 2018 a fost… avortul! La nivel mondial, 42 de milioane de vieți au fost curmate încă din burtica mamei lor. Din locul aparent cel mai sigur și mai plin de iubire.
Ce fel de suflete avem? Ne revoltăm justificat când vine vorba de nerespectarea drepturilor animalelor – dar susținem ideea absurdă că o sămânță de om nu este… om!
Și ne mai numim oameni?! Suntem niște ucigași, asta suntem! Dar niște ucigași „moderni”, care consideră că femeia e stăpână pe trupul ei! Ce mai contează că în ea crește o cu totul altă ființă?
Apoi…
Sunt pro viață – de ce crezi c-aș cere moartea oamenilor pro avort?
Nu cred că, dacă ești pro viață – trebuie să fii omorât cu pietre, pe motiv că ești anti avort. De ce e de rău să aduci în vedere cuiva importanța vieții și să arăți că o sămânță din pântece e om, la fel ca mine și ca tine? Obligă asta cumva, cu ceva? Leagă cumva? Poate leagă sau dezleagă conștiințe, dar nu îngrădește cu nimic libertatea unei femei de a face „tot ce dorește cu propriul său corp”.
Oamenii pro viață nu cer moartea oamenilor pro avort. Ar fi culmea… Mulți dintre oamenii pro viață au mame și alte femei dragi care au făcut avort… Și asta nu-i împiedică să le iubească în continuare!Măcelăria lui Iov și măcelul din sufletele noastre
„Bucurați-vă de ziua de mâine, că azi îmi vine să borăsc!”
Vorbe pe care puțini le rostim, dar pe care mulți le trăim… Pentru că asta facem. Pentru că mereu pe mâine îl găsim mai cu moț, pentru că mereu ne imaginăm ce va fi mai încolo și uităm să mai respirăm. Azi! Acum!
Tot ceea ce facem astăzi ne decide acel mâine… asupra căruia, apropos, nu suntem deloc stăpâni. Dacă nu mișcăm ceva acum, mâine va produce aceeași greață – atunci când va deveni astăzi!
Întâmplare din pădurea cu vise înșelătoare
„Câteodată aș vrea să mă transform în statuie de gheață
Fără lacrimi, fără doruri și fără dureri”…
Așa gândea o copilă de mai, sprijinită de-un copac de noiembrie.Zâna frunzelor care cad i-a auzit dorința și a vorbit cu iarna.
Au suflat amândouă vânt rece și uitare peste copila de mai,Povestea unui avort refuzat
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
