(Și) Brașovul e un oraș martir…

Am observat (din nou) că Brașovul este tradus… și n-am putut să nu mă întreb (din nou) – de ce? Cu ce-a greșit?… De ce e nevoie ca, în România, să existe plăcuțe bilingve care să-mi indice Brașovul? Care nu se numește doar Brașov, ci și Brassó

Apoi, mai zăresc o informație. Brașovul – oraș martir. Păi da, îmi spun.

Continue Reading

Vanzare bilingva in centrul Iasului

Am trecut prin Piata Unirii unde, in aceste zile, s-a desfasurat Campionatul National de Gatit in Aer Liber.
Pe margine, erau comercianti care imbiau la scos portofelul, platit si halit. Nu stiu cat s-a inghesuit lumea la altele, dar la colaci secuiesti [kürtös kalács] era, ca de obicei, coada.
Ce-i al lor, e a lor! Sunt buni colacii astia si-mi plac, cumpar si savurez.
Dar, in seara asta, m-am infuriat! Nu le-am inteles gestul. Acela de a veni sa vanda in inima Moldovei si de a pune o hartie bilingva, pentru a enumera: nuca, rahat, scortisoara…
O fi o aroganta in stilul promovat de Radio Zu sau, pur si simplu, nesimtire suta-n mie?

Continue Reading

07. Spre și prin Miercurea Ciuc – unde ești, România?

Am plecat din Brașov încântați. Deși am întâlnit și acolo mulți unguri ne-am simțit, totuși, în România. Pe drum, am oprit să luăm un kurtos colac și am fost serviți exclusiv în… ungurește.

Apoi am făcut popas la Miercurea Ciuc și am vizitat Muzeul Secuiesc al Ciucului. Aici am fost întâmpinați în aceeași limbă de către vânzătoarea de bilete. Noi i-am zis bună ziua și ea a zâmbit putin încurcată.

Continue Reading