• Pietre...,  Umanitar

    Lupta nesfârșită a unei mame. Luptăm și noi alături de ea?

    În ultima perioadă n-am mai organizat campanii. Cel puțin, nu atât de publice. Însă, bucuria este că, în toate câte-am încercat să fac în cerc restrâns, lumea a fost mai mult decât prezentă și fericită să ajute. Vă mulțumesc tuturor!

    Unul dintre oamenii care, atunci când află de necazul cuiva, sare mereu în ajutor este Carmen Ghercă. Mulți dintre voi o cunoașteți pe ea și, cunoscând inclusiv contextul, știți că e un om suficient de ocupat și de cu multe griji. (Fiul său cel mare, Robert, are autism, și pentru el a început să lupte pentru mai mulți copii cu autism, fiind președintele filialei ieșene a Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România – ANCAAR.) Te-ai aștepta, astfel, să se înduioșeze de necazurile celor din jur, dar să nu mai aibă vreme, dispoziție, resurse financiare și pentru alții. Eronat!, după cum spuneam – căci Carmen Ghercă n-a ratat nicio campanie de pe blog și nicio campanie în care m-am implicat chiar și așa, mai din umbră.

    De aceea, atunci când ea însăși mi-a prezentat un caz grav și trist, am spus pe loc că voi scrie despre el și voi încerca, pe cât îmi stă în putere, să-l fac public.

  • Hopa tropa prin oraş,  Umanitar

    Din inimă, pentru inimi speciale

    Hai, salut! Cum mai stați cu faptele bune? Dar cu distracția? Nu vreți să le combinați, la Iași, în cadrul unui spectacol caritabil?
    Eu tocmai am aflat că Tierra Sin Pan pregătește un spectacol-emisiune, cu momente de muzică, dans, pictură și transmisiuni live de la și către Spitalul de copii „Sfânta Maria”, secția de cardiologie. Pentru copiii cu inimă specială, noi putem lua parte la o seară specială joi, 12 februarie, la Casa de Cultură a Studenților. De la ora 18.00, cu un bilet de numai 35 de lei vom putea îndulci șederea în spital a micuților.

  • Ale tinereţii valuri,  Din online

    Familia Pintilie a ieșit la colindat :)

    UPDATE: Campania s-a prelungit până pe 21 decembrie! Cântă și tu Moș Crăciun cu plete dalbe, iar ING Bank va oferi unui copil aflat în dificultate o pereche de ghetuțe!

    Când am aflat de la Marius că-i atât de ușor să fii Moș Crăciun, am zis că nu trebuie să ratăm ocazia! Adică, de ce nu n-am mobiliza, pentru a oferi unui copil o pereche de ghetuțe? Un minut de glorie sau de făcut de râs ne poate împiedica pe noi? 🙂 Nu! Păi, atunci, să cântăm.

  • OAMENI - în fiecare zi

    Cadouri pentru globuri și steluțe cu suflet – final de campanie

    Noi și veșnice mulțumiri se cuvin astăzi, la final de campanie. Nici nu știu cum și când s-a încheiat ediția 2014 a Globurilor cu suflet de la Iași! Cu emoții, cu bucurie, cu pachete și pachețele, cumpărături și calcule, cu zâmbet și lacrimi, cu aplauze și, apoi, cu un somn prelung – din care nu mai reușeam să mă trezesc! Oricât de mult mi-aș fi dorit să scriu vineri seara – ca să fie totul proaspăt în suflet – nopțile nedormite din urmă, stresul și grijile mi-au pus plumb pe ochi și mi-au impus un week-end în pat și în familie.

    Îmi cer scuze, așadar, pentru întârziere și, fără să mai lungesc vorba, voi face un rezumat a ceea ce s-a strâns/ cumpărat în campanie, dar vă voi povesti și cum au ajuns darurile la copii.

  • OAMENI - în fiecare zi

    14 globuri cu suflet și cinci steluțe*

    Iată că, pentru al patrulea an consecutiv, anunț astăzi: dăm start campaniei Globuri cu suflet! Un proiect mai vechi al Laviniei Biberi, continuat la București, a rămas viu și la Iași, sub umbrela aceea pe care, atât de simplu am numit-o, OAMENI – în fiecare zi!

    *UPDATE: În această postare vă prezint 14 băieți. Între timp, numărul beneficiarilor a crescut cu încă cinci fetițe, despre care puteți citi aici!

  • OAMENI - în fiecare zi

    Ceaiul dezgheață suflete!

    În seara asta, așteptam pe cineva, sprijinită de ușa Mitropoliei. În timpul acesta, o doamnă bine, pe care o cunoșteam, ieșea de la închinare. Era concentrată să nu alunece pe scări și a privit așa, prin mine, când am dat bună ziua. Nu m-a recunoscut și, mai mult ca sigur, m-a confundat cu un cerșetor :).
    Nu-i nicio supărare. E doar o introducere – reală! – pentru gândul care mă macină de câteva zile. În perioada asta friguroasă, când întâlnesc oameni ai străzii, mi se rupe sufletul. Pentru că eu mă știu că-s înghețată, doar mergând din punctul X, în punctul Y. Dar ei, cum or fi?