Texte la cerșit
Am circulat, astăzi, cu trei tramvaie. În tramvaiul 2, pe la 11, niște copii cerșetori au vrut să urce. Vatmanul i-a văzut prin oglindă, le-a spus un nu hotărât, iar ei s-au supus.
Pe la ora 12 și un pic, eram în tramvaiul 6. Aceiași copii au urcat și, de data asta, la închiderea ușilor, au început să-și prezinte repertoriul. O variantă și mai tristă decât însuși cântecul Tristă este căprioara, plus un Tatăl nostru pe fugă. N-am văzut să fi produs nimic. După ora 13, mă întorceam la redacție, tot cu un 6. Copiii se întorceau și ei. Știam ce urmează, așa că am pregătit telefonul și i-am înregistrat.Du-ma gratis, mai tramvai!
Dimineata, pe la ora 9, m-am plimbat cu tramvaiul pe traseul lui 6. Am mers din Targu Cucu pana in Alexandru. Deci dintr-un capat pana aproape in celalalt capat de linie. Nefiind o ora de varf, numarul celor care au urcat si au coborat in acest timp din tramvai nu a depasit 30. Mijlocul de transport era mult prea gol si zanganitul lui mi se parea inutil. Singurul lucru bun pe care-l facea era ca ma aducea pe mine acasa. Altfel, l-as fi tras pe dreapta.
Observam scaunele goale si oamenii. Ma jucam cu setul de bilete si ma uitam la compostoare. La acele obiecte care nu starneau unora niciun interes. Din 30, au avut bilet vreo cinci. Oare ceilalti 25 aveau toti abonament? Sau a fost o zi free si pe mine nu m-a informat nimeni?
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase