A fi sau a nu fi Charlie
Când unul mă înjură de mamă, îmi vine să-i sparg capul. Mă opresc, însă… pentru că-mi dau seama că nu are rost să-mi pun mintea cu el. Îmi dau seama… vorba vine. În realitate, mama mea cea înjurată m-a educat cam mult. În completare, credința mă învață să întorc și celălalt obraz. Nu pot face asta mereu. Totuși, în sufletul meu, furia îmi este frânată. Spun „Doamne, iartă-l!” și merg mai departe.
Mi-a fost înjurată mama! Dar nu pot, la schimb, s-o înjur și eu pe-a lui! N-aș fi decât o copie a celui ce m-a jignit. Vreau să fiu asta? Nu! Totuși, aș putea, foarte bine, să-l omor pe cel ce-a îndrăznit să se lege de mama. Eu m-aș transforma într-un criminal și toți ai mei ar fi blamați din cauza mea. El ar fi un biet trecător, ucis de-o nebună. Ori un ghinionist. Ori un martir… Însă, și-ar merita, pe bune, titlul de martir?!
Citesc tot ceea ce roiește pe net în ultimele două zile și mă minunez – atât de cei care sunt, cât și de cei care nu sunt Charlie.Presa terorista
***** Presa din Romania se afla pe lista amenintarilor la adresa securitatii nationale – alaturi de terorism, coruptie si crima organizata! Acest lucru a fost consemnat oficial in Strategia Nationala de Aparare elaborata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
In traducere libera, Base&CO; cauta, cu orice pret, eliminarea tuturor celor care critica puterea.
Printre principalele vulnerabilitati ale Romaniei: „fenomenul campaniilor de presa la comanda, cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura economica sau in relatia cu institutii ale statului”.
Asadar, ii avem pe cei impotriva puterii si pe cei care pupa in fund puterea. Scuze. Adica – pe cei liberi, obiectivi, cu adevarat maestri intr-ale jurnalismului!
„Aici e drama Romaniei. Spuneam eu intr-o seara, e o drama ca Romania are trei talk-show-uri care sunt total independente si toate trei, din pacate, sunt pe B1 TV, iar in celelalte 64 de talk-show-uri toti vorbesc la fel, aceeasi limba, acelasi mesaj, aceleasi minciuni, aceleasi presiuni.Aici e foarte dubios si deja tine de interesul national si de securitate nationala si e treaba si a serviciilor secrete, si a CSAT”, a zis, cu maxima nesimtire, Radu Moraru, Nasul de la B1. Si a zis asta cu o zi inaintea declaratiilor oficiale…(Da… daca e ceva neclar… mai jos e un fund de bovina… numai bun de pupat!)
Presa nu e libera, oricum s-ar numi. Nu e nici obiectiva, nici mai putin slugarnica. Dar, de aici si pana la a afirma ca doar talk-show-urile de la B1 TV sunt cele adevarate… e deja prea mult!
Pe 17 iunie, intr-un comentariu din Jurnal Virtual, dadeam un exemplu de „bune practici” ale lui Moraru. Atunci, nasul il avea invitat pe Daniel Funeriu, ministrul Educatiei. Pe acesta l-a descris ca fiind un om cu bun simt, care stie sa ofere argumente la orice problema, vertical si care n-a mancat prea mult salam cu soia. Apoi a concluzionat… CITEZ: „E un ministru care ar trebui sa fie un exemplu pentru ceilalti!”. Iar vorbele pline de miere si rahat continua, din pacate, seara de seara!!!
In concluzie, presa e ok doar cand slugareste pe cine trebuie. Cand mogulii nu-s prieteni cu puterea, presa e o amenintare la adresa securitatii nationale. Hei, nu mai fiti atat de nesimtiti! Cum indrazniti sa spuneti pensionarilor ca vor muri, ca fara cei 15% din pensii nu vor mai avea bani de medicamente, mancare, intretinere?? Cum sa spuneti bugetarilor ca taierile cu 25 la suta din salarii sunt ceva rau? Cum sa-l acuzati pe tovarasul presedinte Traian Basescu ca ar minti? El era foarte sincer cand ne-a spus ca nu avem de ce sa ne facem griji din cauza crizei, cand ne-a anuntat ca iesim din criza, cand a dat asigurari ca pensiile si salariile nu vor fi afectate. Ce vina a avut el, saracul, ca bunele pronosticuri nu s-au potrivit si ca acum isi rectifica fiecare vorba, de la o zi la alta? Banditilor! Plecati capul si infulecati galusca! Daca nu, streangul va paste! Base are intotdeauna dreptate!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
