Îmblânzirea unei mame… în așteptarea lui Moș Ene
Sunt dăți în care ea nu prea are chef să adoarmă. Și atunci eu mă arăt preocupată de lipsa odihnei și de modul bosumflat în care se va trezi dimineață. Sunt serioasă și încerc s-o impresionez. Dar n-am șanse. E clar! Ea nu prea are chef să adoarmă.
În acele momente, nu știu cum să zic… mă iubește cel mai tare! La îngrijorările mele răspunde cu niște declarații de iubire – de zici că le-a studiat prin nu știu ce tratate! Are niște texte, de mă dă pe spate! O ascult și nu pot să cred ce tehnică aburitoare are… Din tanti cea serioasă și înțepată
Prietenul la somn se cunoaşte
În ultima perioadă, dorm mai puţin. Şi… prost! Măcar de-ar fi mai mult… nu m-ar durea sufletul. Dar, aşa, mă dor şi sufletul – şi spatele.
Acesta este un mesaj pe care l-am primit, acum vreo jumătate de an, de la o prietenă. Serios mesajul, n-am ce spune. Continuarea m-a făcut să râd dar, tocmai pe ea, continuarea, nu o pot reda aici. E mai personală şi se referă la modul în care amica îşi chinuia soţul – crezând mereu că partea lui de pat e mai bună. Altfel, de ce el ar dormi şi ea nu? 🙂Bucuria somnului
Printre pasiunile mele se numără şi… somnul. Îmi place să dorm! Nu neapărat mult, ci bine! În funcţie de starea de spirit, îmi place să dorm pe saltele moi şi fine, ori pe saltele mai rigide, care să-mi ţină spatele drept şi să mă relaxeze.
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu nu pot să mă odihnesc într-un pat plin de dâmburi. O saltea de calitate poate produce şi vise de calitate – pe asta mă bazez atunci când avem de făcut cumpărături pentru somnul nostru. Până acum, n-am dat greş. Logic – mai contează şi ceea ce faci în general şi cât de încărcată ţi-e conştiinţa! Pentru că nici cele mai super saltele cu arcuri nu pot arunca mai departe de tine toate relele de care te-ai ţinut pe timpul unei zile.