E nevoie de educație – chiar și la volan!
Ieri, după prânz, ne întorceam din mini-concediu. La intrarea într-o localitate, exact în curbă, șoferul unui microbuz a sărit în fața mea, pe prima bandă și a oprit. În aceeași fracțiune de secundă! Slavă lui Dumnezeu că mi-a dat instinct bun și mașină ascultătoare…
Am frânat aproape la milimetru în spatele lui și-am tras aer în piept.
Un cuvânt bun de la un om al străzii
L-am văzut și lucid, și amețit, și dormind, și treaz, și curat, și mai pătat. L-am observat de fiecare dată și l-am caracterizat… cuminte. Stă în dreptul unui automat de plată a parcării și vede mult mărunțiș, vede și portofele pline… Observă el, mai mult decât este observat. Nu cere, nu abordează pe nimeni, dar se lasă abordat. Și ajută, atunci când cineva care nu se pricepe îl roagă să-i explice modul în care funcționează aparatul.
De câteva zile, conduc cu el în minte. A fost prima dată când m-am oprit să-i dau ceva. M-a văzut că rămân în dreptul lui, că umblu în geantă… și abia atunci a început să vorbească:
Pietoni, păziți-vă pielea!
Șoferilor m-am adresat de atâtea ori, încât mă dor tastele! Astăzi voi vorbi pietonilor.
Dragii mei, dacă voi nu țineți la viața voastră, nimeni nu ține!!!
Ieri, într-un singur drum prin oraș și înapoi m-am întâlnit, separat, cu patru oameni pe care – foarte simplu – aș fi putut, Doamne ferește, să-i omor.
Cu scaun auto la cap
Încă de dinainte de nașterea unui copil, începem să cumpărăm tot felul de lucrușoare. Unele sunt simpatice, altele sunt utile. De unele știm că nu le vom folosi în veci, la altele riscăm, doar pentru că ne plac. Per total, cheltuim grămezi de bani – fără prea mult cap. Copiii nu au timp să poarte toate hainele – și, dacă le poartă o dată, tot ca noi sunt predate următorului puști. Copiii nu au timp să se joace cu toate jucăriile și nici nu le mai apreciază prea tare – când atât de multe, din senin, li se cuvin. Și, lista poate continua.
În acest context, nu înțeleg cum de unii părinți omit să ofere copiilor tocmai lucrurile absolut vitale. Vorbesc despre lucruri, nu despre sentimente… că, altfel, aș trece deja la un alt tip de discuție… Cum ziceam – prostioarele se cumpără pe bandă rulantă și, atunci când de anumite obiecte este neapărat nevoie, îndrăznim să mai stăm pe gânduri.Intrebari auto
1. Intre o masina care circula regulamentar si o vaca aflata pe mijlocul drumului – cine are prioritate?
2. Cat de bou poate fi un om care-si vede vaca in mijlocul drumului si nu schiteaza niciun gest si nicio teama, desi sunt macar cinci masini in apropiere?
Cand TIR = Tembel International Rutier
TIR-urile mi-au provocat, mai mereu, o strangere de inima.
Iar unii soferi de TIR mi-au confirmat faptul ca, de aceste masini, trebuie sa-mi fie frica. Adevarat, sunt si oameni normali, care conduc asemenea matahale. Care conduc firesc si prudent si care fac niste parcari cu spatele de-mi vine sa-i premiez!
Dar, nu despre ei vorbesc acum, ci despre inconstienti! Despre aia care se cred buricul pamantului, aflandu-se la inaltime, despre aia carora nu le pasa ca pun multe vieti in pericol.
Sunt deja celebre filmuletele in care se trezeste cate un tembel sa danseze in cabina, sa conduca cu picioarele sau nici macar, sa intre in curbe cu viteza maxima sau sa taie contrasensul, ca la ei acasa. Sunt multi care fac la fel si cu masinile mici. Nici ei n-au scuza! Dar, nici TIR…Semnalizati, va rog!
Am fost plecata la un drum destul de lung, cu multe vizite – cam ultimul, zic eu, inainte de marele eveniment. Ca nu se respecta intru totul regula semnalizarii, o stiam deja. Dar, in zilele acestea, mult prea multi mi-au sarit in fata sau au oprit brusc, fara sa anunte. Au intrat in sesnsuri giratorii fara sa-si indice calea si au schimbat benzile dupa bunul lor plac.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase