Țin minte că un prieten de-al meu, din copilărie, suferea de astm bronșic. De câte ori aveau ocazia, părinții lui făceau băgăjelul și mergeau pe la câte o salină. Era un sacrificiu, dar și o porție supremă de sănătate. Când am intrat eu, prima dată, într-o salină, i-am întrebat pe-ai mei: Dar, ce caut aici? Doar nu-s bolnavă?! Însă, după o oră am înțeles singură că, deși nu eram bolnavă – am ieșit de acolo mult mai bine decât intrasem!