• Bucurii,  Vorbe de duh

    Mai devreme sau mai târziu, culegem ceea ce sădim

    Nicio faptă bună nu rămâne nerăsplătită. Zicem asta cu gând rău, conștienți fiind câte faultări primim de la viață. Și de la prieteni… Cu toate acestea, eu cred și în înțelesul bun al vorbei. Cred că binele se întoarce și în toate formele lui… bune!

    Dacă ne încăpățânăm să fim buni noi pentru noi, să iubim, să învățăm să aducem zâmbet după lacrimi, să iertăm și să ne simțim bine în sufletul nostru, asta vom sădi și în jur.

  • Vorbe de duh

    Binele nu ni se dă cu forța – nici degeaba

    Dar eu vreau să-mi fie mai bine! De ce nu mi-e? Adesea ajungem la o astfel de întrebare debusolați, deznădăjduiți, supărați pe viață și obosiți.

    Ne plângem, dar prea rar analizăm ceea ce facem pentru a ne fi mai bine. Sau ceea ce nu facem. De multe ori, numai gura e de noi. Căci, în realitate, ne e mai comod să ne facem că vrem ceva, dar să rămânem în starea pe care-o cunoaștem, așa cum o fi ea, de la care nu riscăm noi surprize ori provocări.

    Ca să ne fie mai bine nu e suficient să vrem.

  • Pentru minte,  Pentru suflet

    Din înțelepciunea mării: răul să îl scrii pe apă

    Priveam valurile cum se sparg la mal și nu mă mai săturam. Dantelăria din spumă ștergea urme de pași, iar nisipul redevenea neted și proaspăt, sclipind în soare. Nu reușeam să-mi desprind privirea de la imaginile astea care mi se derulau înainte, ca într-un dans. Răul să îl scrii pe apă – am simțit că-mi șoptesc marea și un sfânt! Și m-am înseninat.

  • Explicaţiuni,  Pietre...,  Vorbe de duh

    (Anti)reclamă la Șapte Pietre

    Scriu aici, pentru a-mi asuma vina. Pentru prima dată în cariera de blogger am ales să-mi încalc propriile reguli și am șters o postare. De fapt, nu am șters-o, doar am pus-o pe pauză. Postarea va redeveni vizibilă în orice moment în care voi conștientiza că unii oameni chiar nu știu să profite de șansa ce li se oferă.

    Ok, deci am făcut să dispară o postare de pe blog. Cel despre care pe drept scrisesem și-i făcusem antireclamă a devenit, între timp, mai bun? Posibil să nu. Sau, Doamne ajută!, poate că da.

  • Pentru minte,  România

    Despre vrăjmași, cu dragoste

    1 Decembrie - Steagul Romaniei

    De multe ori, uităm să ne rugăm pentru cei din familia noastră și pentru prieteni. Uităm să fim buni cu ei, să-i iubim, să-i iertăm. Și totuși, aceste fapte sunt cel mai ușor de îndeplinit.

    Mai greu e să te rogi pentru străini, și mai greu e să răspunzi cu bine celor care îți fac rău. Astăzi, la biserică, s-a citit Evanghelia despre iubirea vrăjmașilor. E greu să împlinești voia Domnului, dar nu imposibil. În plus, e vindecător! Ar trebui măcar să încercăm.

    (mai mult…)
  • Pentru minte,  Pentru suflet,  Te-Ve(de)

    A iubi vrajmasii nu e o recomandare, e o porunca!

    Aseara m-am uitat la niste interviuri cu parintele Arsenie Papacioc, iar aceste cuvinte mi-au ramas intiparite in minte – A iubi vrajmasii nu e o recomandare, e o porunca! Atat de simplu, atat de frumos spus! Si cata responsabilitate!

    Mi-am amintit apoi fragmentul Sfintei Scripturi: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si proorocii. (Matei 22, 37-40).

    Cat de mult ne iubim pe noi?