În ce cană îmi beau azi cafeaua?
Cred că a devenit o întrebare chinuitoare în mintea unora dintre utilizatorii de Facebook. Un chin plăcut, bineînţeles – la care se supun, în fiecare dimineaţă. Pentru că, în fiecare dimineaţă, mă trezec cu urări de bine şi mă înec în cafele aburinde. Virtual, logic!
Şi-am stat eu şi-am observat… cana de azi nu prea este aceeaşi cu aia de ieri – nici cu aceea de mâine. Pe bune? E un soi de prezentare a modei cu ceşti şi căni de cafea?Adio Facebook, adio lume! :)
Aveam şi anul trecut internet pe telefon – dar, eram mai puţin intoxicată şi disperată. Acum, am început să mă trezesc şi pe tron cu Facebook-ul la vedere, dând like-uri şi comentând la toate alea! Nu e de bine şi simt că, orice pariu aş face, voi pierde în faţa dependenţei mele. Însă, eu sunt propria-mi stăpână, iar Facebook-ul nu e decât o unealtă. Aşa că, nu fac niciun pariu. Doar anunţ că intru la cură de dezintoxicare :).
Legăturile private din reţelele sociale
Se pare că, de multe ori, nu înțelegem în ce ne băgăm. Ne lăsăm prinși în mirajul rețelelor sociale, ne bucurăm atunci când descoperim vechi colegi și cunoștințe, apoi acceptăm, mereu, prietenia altor și altor persoane – pe motiv că-s vecinii de alături, că am participat la o petrecere comună sau… pur și simplu.
Feisbuci la mare
Îmi fac și eu veacul, ca tot omul, pe Facebook – și nu încetez să mă minunez! Din ce în ce mai des… simt că primesc prea multe explicații! Prea multe amănunte personale – de nici n-aș mai vedea, în unele contexte, rostul serviciilor de informare sau al detectivilor! Nici măcar rolul paparazzilor!
Lumea se prezintă în toată splendoarea, în toată… naturalețea?!, fără să mai păstreze nimic pentru sine. Deschiderea e bună – dar, totuși, chiar atât de multă deschidere?!De sezon și de super efect sunt acum pozele de la mare – sau, oricum, de undeva, de la plajă. Alea în care ne batem în costume de baie, în slipi, în țâțe, în burți și în… șunci!