Mesaj pentru Doamna mea Învățătoare – cu ocazia ieșirii la pensie
La începutul anului școlar 2019-2020 am pus pe Facebook o fotografie și un mesaj pentru
Doamna mea Învățătoare.
Ziceam:
Mâna întinsă a primit 3 lei și a spus o poveste
Astăzi o bătrânică cerea cu glas stins, la intrarea într-o biserică. I-am dat Mariei 3 lei și ea s-a dus spre femeie. I-a întins banii, iar bunica a cercetat-o cu grijă.
– Nuuu, nu se poate să primesc atât de mult!
Mărul discordiei
– Dă-i, măi, un măr, că ţi-l plătesc eu!
Atât am auzit şi, apoi, am creat contextul. O bătrânică îşi cerea scuze pentru deranj şi pleca, o alta o alunga, iar a treia intervenise în discuţie. M-am uitat la ele. Aproximativ de-o vârstă – dar atât de diferite!
Felii de viaţă…
– Costă 3 lei. Lăsăm aşa… sau renunţăm la o felie?
Am văzut ochii mari ai bătrânului, i-am simţit respiraţia oprită, pentru câteva secunde şi m-a terminat nehotărârea lui…
– Nu… e prea mult! De fapt… lăsaţi aşa…
M-am uitat să văd ce anume a cumpărat.
Viitor calculat in paine – vai de painea noastra!
Cand eram eu mica, visam ca voi creste si-i voi rasplati pe ai mei pentru tot efortul, pentru toata dragostea lor, pentru toate momentele in care s-au lasat pe ei – ca sa nu simtim noi greul. O sa cumpar si eu o paine-n casa!, ziceam cu mandrie si cu o inocenta nerabdare.
Viitor made in Romania
Se desfiinteaza spitale. In locul lor, iau nastere case de batrani.
In cativa ani, acestea vor fi nelocuite.
Motivul?
Cand strangi cureaua la viata
In ultimele luni, am cam frecventat farmaciile. Ba trebuie calciu, ba D3, sirop de tuse si picaturi impotriva colicilor, vitamina C, ser fiziologic, ceai… Ban cu ban – se aduna. Multumesc lui Dumnezeu, ne descurcam.
In schimb, nu stiu cum sa ma mai descurc cu tot ceea ce vad si aud. Nu exista moment in care sa intru in farmacie si sa nu ma apuce disperarea. In care sa nu-mi vina sa plang si sa scot toti banii pe care-i am, sa-i ofer. Boala si batranetea sunt dure. Iar oamenii sunt din ce in ce mai saraci.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase