„Dacă spuneți voi…” – lumina din cimitire și întunericul din noi
Anunț bucuros: Hristos a Înviat!
Nu contează ce cred alții despre noi, contează felul în care noi înșine decidem să ne prezentăm în fața altora.
Suntem creștini! Și sărbătorim Învierea Domnului! Să avem dragul, curajul și asumarea de a ne prezenta ca fiind ai lui Dumnezeu! Și să nu ne fie rușine să salutăm cu salutul cel mare și bucuros: Hristos a Înviat!
Hristos a Înviat!
Viața din cimitire
În aceste zile, cimitirele sunt pline de oameni care vin să îngrijească și să înfrumusețeze mormintele celor dragi. Sapă, greblează, pun flori, văruiesc bordurile, vopsesc crucile. Și pun, mereu, lumânări.
Aceasta e o dovadă că religia e încă vie! Pulsează. Înțelegem că cei plecați dintre noi nu sunt morți, ci adormiți. Îi păstrăm în loc sfânt (de aceea, cimitirele se află lângă biserici) și le îngrijim casele. Prin lumânarea aprinsă, arătăm că nădejdea noastră e Hristos – Lumina lumii – și că viitorul nu e moartea,
Săriţi gardul spre nesimţire
Cine mă cunoaşte, ştie că sunt împotriva lanţurilor şi a gardurilor şi a orice înseamnă, într-un fel sau altul, privare de libertate. Totuşi, ieri aş fi fost în stare să votez şi pentru sârmă ghimpată! Cam atât de tare m-am enervat, în preajma unui loc care ar fi trebuit să-mi producă doar zâmbet.
În Parcul Copou a fost amenajat un spaţiu de poveste, cu iepuraşi, coşuri şi ouă, cu floricele, ciupercuţe şi multă culoare. Un spaţiu destul de fragil, de care ar fi trebuit să ne bucurăm privindu-l şi, mai puţin zdruncinându-l din toate încheieturile.
Iepuraş, dar şi Cruce!
La fel cum, în decembrie, vine Moş Crăciun, acum, de Paşti, vine iepuraşul. Să nu uităm, totuşi, adevăratele motive de sărbătoare – Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos şi Învierea Lui.
Povestea mielului de Paști