Încă de dinainte de a se naşte Maria, am început să reorganizăm spaţiul din casă şi, mai ales din camera noastră. A trebuit să facem loc, pe rând, la pătuţ, lădiţe cu jucării, cărucior, tricicletă, păpuşi aruncate peste tot şi chiar maşinuţe, Nu ştiu dacă am reuşit, cu adevărat, să eliberăm ceva din unghere sau dacă doar ne-am obişnuit să le vedem pe toate vraişte :). În fine…

Cel mai mult am suferit atunci când am renunţat la biroul meu uriaş, cu dulăpior şi sertare, cu loc de bibliotecă la spate şi cu spaţiu suficient, cât să-mi încapă desktop-ul, plus toate neamurile lui. Am renunţat la birou şi m-am ales cu o măsuţă din aia, specială de calculator, plăpândă şi înghesuită de hârtii, pixuri, biberoane, stlicluţe de fier, calciu şi D3. Sincer, îmi vine să mă descotorosesc şi de ea… Nu e un loc de recreere, ci o simplă şi încărcată etajeră. Mai mult decât atât, acum îmi vine să arunc ŞI calculatorul! E prea mare, prea bătrân, prea prăfuit.