Feriți-vă de „caracatiță” – la Teatrul Național și în general

Va rog eu, nu mai parcați pe lângă Teatrul Național, dacă nu-i loc în parcările cele adevărate. Mai încolo, mai pe lângă, mai așa, mai colea… și cu precădere pe strada Dancu – pe partea Sălii „Uzina cu Teatru”, până la intersecția cu linia de tramvai. De când mă știu, acolo se blochează roțile și se dau amenzi. Aproape în fiecare zi, la orice oră trec, spectacolul pare același. Doar actorii-s alții… mulți, culmea, cu numere de Iași.

Continue Reading

„Ești o proastă, fă!”

Dacă tot a trecut Ziua Femeii, pare a fi o ocazie potrivită pentru unii domni să… răbufnească. Poți fi simpatic o zi, două, trei, de la 1 până la 8 martie… dar, gata! Totul are o limită! În seara asta, la o oră la care toată lumea iese de la serviciu, traficul din zona Palas spre Podu Roș era așa cum îl știți. Poți face loc ăluia din spatele tău doar dacă zbori. Ceea ce-i mai greu. Până și pentru mine. Căci PUI-ul meu nu are arpi :).

În contextul traficului deja prezentat, un tânăr domn – destul de simpatic și de prezentabil, la o primă vedere – dădea din faruri și din gură de mama focului.

Continue Reading

Melcul vitezoman

În general, ploaia scoate melcii la plimbare. Multe plimbări sunt fericite, altele au final tragic, cu bucăți de cochilii sfărâmate pe asfalt. Până la urmă, e o adevărată aventură pentru un melc să traverseze o alee! O aventură pe care, probabil, și-o asumă.
Însă, adevărata aventură am înțeles-o ieri, la semafor. După zdravăna ploaie care ne-a inundat orașul, toate străzile și mașinile păreau murate. În drum spre casă, un autoturism șmecher și ud a oprit alături de noi. Am privit spre nenea de la volan, apoi ochii ne-au fugit, instant, către cornițele fluturate de pe laterala mașinii!

Continue Reading

Obligativitate şi responsabilitate

Mare parte din viaţa mea offline se desfăşoară în trafic. În ciuda unui Iaşi distrus, mie îmi place, în continuare, să conduc! Nu mă enervez decât foarte rar, iar în momentele în care stau de cinci ori la acelaşi semafor profit să admir/ analizez/ creionez oamenii.

Incidente există. Şoferi nervoşi, la greu! Şi, atunci, pentru a-mi păstra relaxarea, încerc să fiu corectă. Să nu încalc (prea multe) reguli de circulaţie şi, mai ales, să am toate actele şi toate plăţile la zi. Dacă, pentru unii, a-şi face asigurări RCA înseamnă o variantă opţională, în cazul meu – acest aspect intră la categoria obligativitate şi responsabilitate.

Continue Reading

Un stres în minus, un bine în plus

Eram într-o perioadă destul de strâmtorată din punct de vedere financiar. De fapt… când nu suntem?! Încercam, atunci, să vedem cum ne drămuim banii, pentru a face toate plăţile şi a nu rămâne cu buzunarul gol. Pe lângă cheltuielile de zi cu zi, ne mai expira şi asigurarea la maşină. Am zis să amânăm un pic momentul – doar nu era bai?! Trei zile am mers cu PUI-ul aşa… pe uscat. Apoi, la recomandarea prietenilor, am comparat pe net prețurile și am încheiat asigurarea pe www.rcaieftin.netA şasea zi am avut accident. Nimic grav. O bufnitură – cât să ne poarte pe drumuri… Şi, cât să intre şi ea, cu roţile, în portofelul nostru…

Continue Reading

Nepăsarea – de la particular la general

Zilele astea, Iaşul e un oraş… fără stăpân. Circulând pe toate străzile şi străduţele, ţi se pare că unii dintre cei care ar fi trebuit să-şi facă datoria s-au ascuns… sub zăpadă! Şi-aş vrea să-i critic, să-i tot critic… şi uneori ma opresc. Pentru că-mi dau seama că e în zadar. Nu are de ce să-i doară sufletul. Nu e oraşul lor. Doar scaunul e al lor. O perioadă.

Mă opresc din criticat, nu pentru că i-aş înţelege, ci pentru că mă apasă o nedumerire şi mai mare. Cam cât o maşină plină de zăpadă, uitată de un om în parcare. Îi înţeleg şi-i felicit pe cei care, ştiindu-se copii în ale condusului, au renunţat la şoferie în această perioadă. Sincer, numai de ei nu mai era nevoie să patineze pe patru roţi! Totuşi, nu pot să accept atâta dezinteres!

Continue Reading