Hristos S-a înălțat (corect în limba română)
Primiți cu lecția (necerută)? 🙂 Hristos S-a înălțat!
Aud uneori urarea: „Hristos a Înălțat!”. Varianta corectă e cu „S-a”. El pe Sine S-a înălțat la Ceruri – nu a înălțat ceva sau pe altcineva.
Văd uneori scrisă urarea cu „s” mic. Dar s-ul acela face referire la Hristos pentru care, din dragoste și din respect, folosim majusculă: S. El pe Sine S-a.
În Moldova, papucii nu-s doar de casă
Pe la 6 ani, la mare, Maria a încercat să-i facă un compliment unui tip simpatic: Vai, ce papuci frumoși ai! El a început să râdă cu drag, dar și cu un aer de ușoară superioritate de capitală… și să-i explice: Dar nu-s papuci, sunt adidași! 🙂 Maria știa că papucii-s adidași, însă nu înțelegea de ce aceștia nu sunt acceptați și în categoria cea mare, a papucilor!
Pentru că la noi acasă, în apartament, în Iași și în Moldova, termenul de papuci
Vacanță prelungită din cauza lui datorită
Datorită vremii nefavorabile… Datorită condițiilor meteorologice… Așa aud în sus și-n jos – de la copii, de la părinți, de la unii jurnaliști și chiar de la unele cadre didactice. Da, știu, vacanța prelungită a copiilor pare a fi o chestie de bine. Deci, oricine ar fi împiedicat școala să înceapă trebuie premiat! 🙂
Cu toate acestea, vremea nefavorabilă/ condițiile meteorologice și toate cele care țin școlile închise fac parte dintr-un context nu foarte drăguț.
Serviți o lecție despre servitul mesei
Servim micul dejun la ora 7.00, apoi servim prânzul la ora 13.00 și servim cina pe la 19.00. Dacă mai apucăm, mai servim și două gustări.
Asta cu servitul mesei încep s-o aud din ce în ce mai des la oameni care nu-s ospătari, nici chelneri, dar care… servesc la greu!
Nu, dom’le… de fapt… ei mănâncă! Iau masa. Dar li se pare mult mai interesant să exprime altfel.
voiam sau vRoiam?
Este o întrebare des întâlnită, la care am răspuns mereu: voiam! Fără a da – ori a căuta – prea multe explicaţii.
Recent, în jurul acestei întrebări s-a stârnit o discuţie în trei… în care eu, cu voiam, mă aflam în minoritate. Mai puţin m-a deranjat asta, cât faptul că îmi pierdusem un strop de încredere. Poate că, între timp, se mai schimbaseră regulile – şi eu nu eram acasă. Aşadar, voiam un răspuns mai clar decât se găseşte în lumea asta mare a internetului. Sau… vRoiam?
Ce mai vinde lumea
Ouăle-LE, LE, LE, LEEEEEEE!
Mâncăm ouă. Mereu. Dar acum, mai mult decât în alte perioade, le şi bârfim. Toată lumea vorbeşte despre ouă! Ouăle! Că-s prospete, fierte, vopsite, fierte şi vopsite direct din magazin (!)… asta nu mai contează.
În toate aceste discuţii mai există momente în care oul şi limba română se ciocnesc. Atunci şi oul, şi limba suferă. Hai să le scutim de suferinţă!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
