Dilemele tricoului personalizat
Împlinesc, în curând, șase ani de blog. Privesc cu drag în urmă și mă bucur că, în tot acest timp, am cunoscut mulți oameni faini, iar pe unii chiar am reușit să-i păstrez aproape. Aș fi vrut, uneori, să fiu un pic mai bătăioasă. Să lupt pentru copilul ăsta! Să-l fac mai cunoscut, mai vrednic de laudă. Să-l promovez super bine și ăia 7.000 de cititori pe care i-am avut, cândva, într-o lună – să-i am într-o singură zi! Ei… dar eu mă mulțumesc și cu șapte cititori buni, și cu 70, și cu 700! Și, așa, între afacere și suflet a câștigat mereu partea cu emoții și zâmbet – în detrimentul posibilelor foloase materiale sau de imagine :).