Bucuria unei cutii din lemn – să prindă viață în mâinile Anei
Îmi place să adun amintiri. Și să le depozitez. În calculator, în suflet, în cutii și în cutiuțe. Îmi place să adun cutii și cutiuțe, chiar dacă fix acum n-am nevoie de ele. Nici nu știi când se va ivi ocazia să le umplu! Cu fotografii, clămițe, șosete, pixuri, jucării mărunte, cercei, iconițe, cafea sau bomboane… Îmi cumpăr biscuiți doar pentru cutiile cu personaje din desenele animate și mă bucur nespus atunci când primesc o cutie faină și… goală! Deja e suficient de prețioasă pentru mine, ca să-mi mai doresc să conțină ceva! 🙂 Din hârtie, carton, tablă sau lemn, din pânză, turtă dulce, sticlă sau plastic, orice cutie și orice cutiuță poate avea farmecul ei. Și rostul său în lume. Am mai spus eu pe aici, dar nu știu dacă v-ați prins: îmi plac cutiile și cutiuțele! 🙂
Și, atunci, cum să nu-mi placă maxim munca Anei? Cum să nu admir o femeie, mamă la început de drum, care și-a descoperit o pasiune mai mare decât a mea? Ana nu doar că adoră cutiile – ea le dă viață!
Bucurie într-o cutie – prietenii, familia și Crăciunul
E greu spre imposibil să nu ne gândim că numai mâine nu-i poimâine, și bate Crăciunul la ușă. Atmosfera asta e una… deosebită – veselă, cu planuri, cu apropiere de Doamne-Doamne și cu un mini-haos în alegerea darurilor pentru cei dragi.
Nu vorbesc aici despre obligații sau despre cadouri luate în fugă doar așa, ca să fie. C-ar exclude „dragul” din ecuație și nu m-ar interesa. Vorbesc despre alegeri care, chiar dacă se fac pe ultima sută de metri, sunt din suflet, pentru suflet.
Despre cadouri, între DA și NU
Cei care mă cunosc știu că, mai mult decât a primi cadouri, îmi place să ofer. Iar atunci când primesc, ei știu că nu trebuie să fie pompoși, înzorzonați, sclipcioși ori prea scumpi. Mie îmi plac lucrușoarele mici, simple, vesele, colorate și nu atât de costisitoare – încât să strice cheful celor care le oferă.
Ultima dorinţă – un cufăr cu ciocolată
Ne aflăm în luna cadourilor. De multe ori, conştientizarea acestui fapt stă ca o sabie deasupra capului. În ciuda momentelor de veselie şi de emoţie, atunci când alegi daruri pentru cei dragi, nu poţi să nu-ţi faci o mulţime de griji. Oare îi va încânta? Oare mai au la fel? Oare n-ar fi ceva – mai ceva – cu care aş putea să surprind? Oare, dacă mie-mi place, este suficient?!
Glob Anda Elena – avem același nume! :)
Prietenii de la iLUX mi-au făcut o surpriză. Mi-au trimis bomboane și un glob! Nu orice fel de glob, ci unul personalizat! Un glob Anda Elena! 🙂
Bucuria sărbătorilor prin ochii iLUX
Întotdeauna m-a enervat ideea de Crăciun pregătit încă din noiembrie. Cam în luna asta magazinele se umplu de globuri, beteală, promoții. Moși Crăciuni de toate felurile ne invadează spațiul – din vitrine, din parcuri, din reclame. Brazii apar în piețe sau pe la marginea drumului, dozele de vin se cocoloșesc bine în beci… totul pare a fi perfect și gata rezolvat, de măcar o lună înainte! Apoi, începe să se apropie și Crăciunul. Cam târziu sau… nu știu cum să zic – dar, aproape că ne-am și plictisit de el, prin toate copiile lui hidoase.