Fugim din calea frumosului – și plângem de dorul lui…
Unii oameni lucrează cu frumosul. Sunt făcuți să îl observe, să îl creeze, să îl descopere dintre noroaie. Să ni-l înfățișeze. Unii oameni lucrează atât de frumos cu frumosul… încât ți-e teamă să le apari în cale.
N-ai vrea să-i sperii ori să îi scoți din mediul lor. N-ai vrea să le dai ocazia de a te examina și de a vedea că n-ai nimic frumos de oferit…
E așa o… teamă. Și, totuși, nu se poate să nu te întrebi: dar dacă ei chiar ar observa frumosul din tine și l-ar scoate la lumină?!
Frumos putem găsi și în fundul găinii!
Ce înseamnă… frumos? Ce înseamnă frumosul?
Ce e o floare frumoasă? Cum arată ea? E scumpă? E rară? O păpădie este frumoasă? Ceea ce numim noi, în popor, curu-găinii, ceea ce găsim peste tot – ne mai poate fura privirea?
Poate că, pe lângă o singură floare din acest soi, putem trece nepăsători… Dar pe lângă un câmp plin de păpădii… imposibil!
Frumos! Cu adevărat frumos!!!