Poezii pentru copii, Grigore Vieru și-o lectură în mașină
Versurile lui Grigore Vieru nu m-au lăsat niciodată nepăsătoare. Și nu mă refer doar la cele care mi s-au lipit complet de inimă, ci și la altele. Altele mai greoaie și aparent de neînțeles. Fiecare poezie are ceva al ei și mi-l ține pe poetul de peste Prut într-un anume top al preferințelor. Influențează mult faptul că am crescut cu el. Că l-am simțit român adevărat, patriot adevărat, suferind adevărat după România, „o țară plină de câmpii, munți, ape, cântece, istorie și granițe”.
În zi de 18 ianuarie, în 2009, a plecat la Domnul. Dar bogăția lui ne-a lăsat-o nouă, aici, moștenire. Și copiilor noștri. Și-ar fi păcat să-i privăm pe cei mici de numele său, de condeiul său, de varietatea de versuri și de stări pe care ne-o oferă.
La Editura Doxologia sunt publicate două cărți pentru copii, cu poezii ale lui Grigore Vieru și cu ilustrații absolut minunate, semnate Anca Apostol. Cum, deci, credeți că mă puteam eu abține să nu aduc și puțină poezie în #studiouldinmatiz?
O, om! (versuri de citit, neapărat – scrise de către un sfânt)
O, om!, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume
De tot ce spui în scris sau grai!
De pilda ce la alţii dai
Căci ea mereu,
Dulăi morți sau zâmbete – tu ce vezi în oglindă?
Am citit zilele trecute pilde creştine, legende arabe, aforisme orientale… toate adunate în volumul lui Aurelian Silvestru – Copiii Cerului.
M-am înfruptat din povești pline de viață și de învățături! Am fost provocată să umblu prin cufere vechi ale copilăriei. Să găsesc acolo virtuți demult ascunse și apoi să dovedesc maturitatea necesară prin readucerea lor în față, în traiul de zi cu zi!
Vă citesc astăzi o istorioară –
Ora de poveste: BumRățușcă și Slăninuță
A fost odată ca niciodată… o Anda Elena căreia îi plăceau poveștile! I-au plăcut în copilărie și-o să-i placă până când o să încalece pe-o șa… și-o să-și ia tălpășița din lumea asta. Uite-așa! 🙂 Îi plac poveștile vechi și bune, poveștile noi și pline de mister, poveștile inventate și poveștile născute din viața cea de toate zilele. De aceea, să nu vă mirați prea mult când o s-o vedeți pe Anda Elena oprindu-se din alergătura sa de mare adult, pentru a citi și pentru a se bucura de o carte plină de farmec, de învățăminte, de umor și de… poze frumos colorate! 🙂 Face asta des. Acasă și în librării, pe stradă și la… serviciu!
Tu cum ești – optimist sau pesimist?
Merită să trăiești sau nu merită să trăiești? În funcție de răspuns, de ezitări, de mirări, de fericirile sau de nefericirile care îți trec prin minte în fața unei asemenea întrebări – poți începe să-ți măsori gradul de optimism. Sau gradul de pesimism. Tu cum ești? Mai mult optimist sau mai mult pesimist? Dar de crezut, crezi? Crezi că viața aceasta a fost dată cu un scop, că fericirile – la fel ca și nefericirile – își au rostul și rolul lor?
Eu m-am caracterizat întotdeauna ca fiind optimistă. N-am rămas niciodată jos după o încercare ce, în primă fază, m-a frânt. M-am adunat bucată cu bucată și-am zâmbit, și-am mers mai departe, ca și când… De aceea, m-am bucurat mult
Citesc cartea lui Jonathan Jackson
Jonathan Jackson este câştigător a cinci premii Emmy pentru interpretarea din serialul „General Hospital”. E cunoscut şi din rolurile pe care le-a avut în alte filme precum „Nashville”, „Tuck Everlasting” sau „Insomnia”, unde a jucat alături de Al Pacino şi Robin Williams. Jonathan este și vocalistul formației Enation și autor al lucrării „Book of Solace and Madness”, publicată în 2012. Locuiește în Nashville, Tennessee, unde își petrece timpul alături de soția sa, Elisa, și cei trei copii ai lor.
S-a convertit la Ortodoxie în urmă cu aproape cinci ani și, așa cum mărturisea într-un interviu,
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase