Sfânta care m-a însoțit la operație
Stăteam într-o încăpere, înconjurată de tot felul de personaje din desene animate lipite pe pereți. Eram destul de liniștită și de asumată, dar nu îmi puteam imagina că voi intra la operație… fericită! Așteptarea a durat ceva timp, iar eu am decis să mă așez în fund, pe pat. M-am sprijinit cu spatele de perete și am ridicat privirea în sus, spre peretele din față. Prin geamul mai mult lunguieț decât lat care părea să asigure aerisirea unui alt salon se vedeau, ca într-o oglindă, autocolantele de pe peretele de care eram eu sprijinită. Am văzut o mașină din Cars, o prințesă și… nu puteam să cred! Am sărit într-o secundă de pe pat, m-am întors și am început să râd! Sfânta Parascheva de la Iași era acolo, la București, cu mine!
Șapte mărturii din care poți înțelege pelerinajul la Sfânta Parascheva
De-a lungul vremii, la pelerinajul de Sfânta Parascheva am vorbit cu diverși oameni, din toate categoriile: femei, bărbați, copii, tineri, în vârstă, săraci sau bogați, ortodocși sau nu, români sau nu, cu „vechime” de pelerin sau așezați pentru prima dată la rând. Un rând care poate dura de la 20 de minute la 30 de ore. Cu soare și vreme bună sau cu vânt, frig, ploaie și chiar zăpadă!
Am adunat șapte mărturii din anii trecuți care mi-au rămas tare, tare de suflet! Te invit să le urmărești. Cred că eu aș putea să explic mult și bine – și-aș fi acuzată că-s subiectivă. Dar când îți explică un ortodox care nu prea credea până n-a experimentat trăirea, când îți vorbesc o bătrânică, un catolic sau un musulman, un ortodox din Africa sau unul din Serbia… parcă e mai fain! 🙂
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase