• Pentru minte,  Pentru suflet

    Cuvânt de încurajare de la Sfântul Luca al Crimeei

    Eram destul de tulburată și-am răbufnit. Le-am spus colegilor mei despre felul în care „văd” viitorul și m-am arătat în toată micimea și-n toată revolta neziditoare de ceva bun. Pentru că mi se pare absurd ca în vremurile noastre să pară o rușine credința, să fie luat peste picior omul care se prezintă ca fiind creștin – iar cei ce se autointitulează fără legături cu Dumnezeu și mai mult decât toleranți să fie intoleranți și să prigonească pe cei ce nu zic ca ei. Căci e total aiurea să te dai open minded și să înjuri creștinii în zilele noastre, la fel cum e aiurea să te dai patriot și să-ți nenorocești țara… Sunt multe chestiuni care nu se leagă. Și sângele meu fierbea.

    Însă n-au trecut decât câteva minute și m-am calmat instant. Am căscat ochii mari, am citit, am recitit.

  • Ale tinereţii valuri,  Pentru suflet

    Ziua unui reparator de inimi – și mai mult decât atât

    În 2015 aflasem bucuria și tristețea unei familii. Tânăra soție era însărcinată și, alături de soțul său, avea să primească un dar de preț! Un dar cu probleme la inimioară. Un Efrem.

    Pe atunci nu-mi era foarte cunoscut numele. Sfântul Efrem, chiar mai puțin de atât. Dar am început și eu să-mi îndrept gândul spre Efrem și să mă rog să facă Dumnezeu cum știe mai bine, ca bucuria să fie completă.

  • Pentru minte,  Pentru suflet

    De ce nu ne asculta Dumnezeu rugaciunea?

    Irina mi-a aratat un filmulet care mi-a zdruncinat sufletul…
    Atata frumusete, atata adevar si atata tristete! De multe ori, ne intrebam de ce nu ne asculta Dumnezeu rugaciunile. Si, pentru ca nu primim raspuns la intrebare, nici la rugaciune, incepem sa ne indoim… Iarta-ne, Doamne, pe noi, pacatosii, ca ne indoim de milostivirea Ta!

  • Pentru minte,  Pentru suflet

    Cum am mai cunoscut un sfânt

    Cum am mai cunoscut un sfânt? La nevoie… bineînțeles…

    Alăptam de aproape cinci luni și n-am avut niciodată probleme. La început, unele femei se cam chinuie. Li se întăresc sânii și dor, se fac răni, bebe nu știe să-și ia lăpticul… eh, probleme de mămică. Probleme de care eu am fost ferită. Până într-o marți seara. După atâta timp, nu am crezut că era cazul să-mi mai fac griji. Totuși, pe mine abia atunci a început să mă chinuie ceva. Mă durea sânul drept și se întărise, dar am zis că se rezolvă totul la următoarea masă. N-a fost așa. Miercuri mi-a fost cam rău toată ziua și am avut febră mare. Puneam batiste înghețate, din congelator, și în două minute erau calde… Să mă așez pe partea dreaptă… mai bine nu!