• Pentru minte,  Pentru suflet

    Care-i faza cu bucuria și de ce tot mai mulți alegem depresia de sărbători?

    E o luptă în ultimele zile pe net cu privire la… „trebuie” să fim fericiți de sărbători. Și sar în apărarea nefericiților, consolându-i că tot ceea ce „trebuie” e să fie… fiecare cum vrea el. Minunat și perfect adevărat! Totuși: care-i faza cu bucuria și de ce tot mai mulți alegem depresia de sărbători?

    Oare pentru că suntem varză de oboseală, de alergătură prin magazine, de căutat cadourile ideale, de călcat în picioare pe la toate rafturile, de umplut toate frigiderele, debaralele și mesele? Da’ oare am spălat toate perdelele și am șters praful din toate ungherele? Da’ oare…

    Care-i faza cu bucuria și de ce tot mai mulți alegem depresia de sărbători?

    Da’ oare măcar o fărâmă, am avut grijă și de sufletul nostru? Mai știm noi care-i motivul pentru care am creat toată alergătura, toată nebunia, toată oboseala asta năucitoare, toate ițele încâlcite din care nu ne mai putem desprinde?

    Ooo, e atât de firesc să nu fim bucuroși de sărbători!

  • Pentru minte,  Pentru suflet

    Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan – cuvânt în prag de sărbătoare

    „În perioada dintre sărbătorile Nașterii și Botezului Dom­­nului suntem chemați la o mai mare deschidere spre cei­lalți, spre o înțelegere mai adevărată a ceea ce suntem noi în raport cu ei. Pornind de la „zidul despărțitor” dintre om și Dumnezeu, înlăturat prin Nașterea lui Hristos, este bine să conștientizăm tragedia zidurilor despărțitoare dintre frații de aceeași mamă, dintre soți, dintre părinți și copii, dintre bo­gați și săraci, dintre politicieni și popor, uneori chiar din­tre preoți și credincioși, sau dintre arhierei și preoți. A fi îm­preună, a ierta, a fugi de răzbunare, a nu te lăsa cuprins de ispita superiorității în raport cu ceilalți, a avea forța renun­țării la părerea proprie în favoarea viziunii mai bune a celui­lalt, înseamnă a te lăsa cuprins și convins de taina Betlee­mu­lui, de cântarea îngerilor, de bucuria magilor și a păstorilor” – Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

  • Hopa tropa prin oraş

    Crăciun cu Radio România Iași

    Crăciunul aproape că ne ciocănește la ușă. Cu emoție și cu bucurie. Îmi place perioada asta! Și, îmi plac toate câte se petrec în astfel de momente!
    Prietenii de la Radio România Iași mi-au făcut o invitație pe care nu prea pot s-o refuz. Și… fiindcă veștile bune și clipele minunate se împart – vă spun și vouă despre ce este vorba!

    Două zile, două ocazii de a pluti și de a visa. Radio România Iași organizează miercuri și joi, în incinta Palas Mall, două spectacole de excepție.

  • Bucurii

    Cu drag, de Crăciun!

    Naşterea Domnului să îţi aducă linişte în suflet, fericire şi împliniri!

    Să te întărească în credinţă şi să îţi lumineze viaţa!

  • Explicaţiuni,  Pentru minte,  Pentru suflet

    Crăciunul adevărat

    Pruncul Iisus Hristos S-a născut. Dintr-o mamă – fecioară și un Tată – Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt. [Cum să punem, astfel, la îndoială existența Sfintei Treimi și cinstirea Maicii Domnului?…]

    A venit în lume smerit, dulce și blând. Nu a fost primit în nicio casă. Dar nu s-a abătut de la calea aleasă – aceea de a Se jertfi pentru noi și a ne mântui.

    Astazi, preotii vin cu Ajunul, vestind Nasterea.

  • Evenimentul

    Sărbătorile bunicilor

    Sărbătorile de iarnă au avut întotdeauna farmecul lor. Dar ne-am obişnuit ca, atunci cînd discutăm despre Crăciun şi despre un nou an, să ne gîndim mai mult la prezent şi, mai ales, la viitor. Şi parcă am uitat să mai privim în urmă. Poate că toate astea de teama amintirilor, a nostalgiei care ne-ar cuprinde. Sau a descoperirii pe care am face-o. Cum au fost sărbătorile bunicilor noştri? Cum a fost copilăria lor în vreme de război, foamete, boală, fără părinţi sau în lagăr? Sînt crîmpeie din viaţă care, de multe ori, sînt luate în pămînt şi înlocuite de prezentul nostru. Un prezent comun, sufocat de comercial şi de un spirit palid al sărbătorilor. Sînt amintiri uitate în favoarea viitorului.

  • Hopa tropa prin oraş,  Pentru suflet

    Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!

    Luminite pe strazi,
    Luminite in suflet!

     

    Acum doi ani, cam in aceeasi perioada, eram cu George la plimbare – nu suparati, dar morocanosi.
    Un baietel de cativa ani s-a desprins din mainile parintilor lui si fugea printre luminite. Era atat de fericit! „Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!” – nu se mai satura sa repete aceeasi idee, inca si inca o data!
    Anul asta imi vine si mie sa tip de bucurie. Atat de frumos mi se pare fiecare moment pe care-l respir, fiecare beculet pe care il vad! Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!