• Publicitare,  Şcoala părinţilor

    Jucării – cu psihologul în mintea părinților

    Te uiți, deseori, în jur – și simți o sufocare plăcută! Casa îți este plină de jucării. De la intrare și până în ultimul ungher, nu se poate să faci un pas fără să vezi/ să mângâi/ să calci vreo pisică, o minge, o mașină, o piesă de lego… Orice ordine se transformă, în câteva minute, în cea mai mare dezordine! Însă, când îți vine să te încrunți – auzi râsul cel minunat, primești îmbrățișarea cea mai caldă și privirea care te pătrunde în suflet! Atunci, sprânceana se destinde, fruntea se netezește și zâmbetul pleacă până spre urechi!

  • Bucurii

    La mulţi ani, copilărie!

    Copii mici, bucuraţi-vă! Ziua voastră e în fiecare zi… dar, uneori adulţii mai uită… Astăzi, cu siguranţă, îşi amintesc! La mulţi ani!

    Copii mari, bucuraţi-vă! Azi este ziua în care e bine să vă amintiţi să fiţi copii! În fiecare zi! Ascultaţi-mi îndemnul! La mulţi ani!

  • Ale tinereţii valuri,  Din online

    Fiecare copil merită să conteze!

    Îmi plăcea să mă arunc în braţele mamei, pentru a-i spune, de mii de ori, cât de mult o iubesc! Îmi placea să fug din braţele ei, pentru a descoperi lumea.
    Cădeam şi mă ridicam, plângeam şi râdeam. Îmi consideram zgăncile ca fiind răni de război şi mă simţeam mândră de ele, ca de nişte averi, mărturii ale aventurilor mele. Atât de mare şi de minunată mi se părea lumea! Atât de fericită eram! Atât de puţin durau lacrimile şi durerile mele cele mai mari… – încât nu mi-aş fi putut imagina vreodată că alţi copii pot să trăiască suferinţa

  • Şcoala părinţilor

    Zi de părinte

    Mă zăresc, pentru o secundă, în oglindă. Deşi e 12.30, sunt în pijamale. Experimentez nişte paşi noi de dans, pe muzică de copii. Sar şi par fericită! Femeie nebună…, îmi fulgeră prin minte. Numai un om fără ocupaţie dansează acum şi se maimuţăreşte. Alung repede orice gând rău şi continui distracţia.

  • Pentru minte,  Şcoala părinţilor

    Am construit un dinozaur

    Ce să zic… în dimineaţa asta, am fost foarte ocupată! Să construiesc un Styracozaur şi să mă feresc de Maria, să nu-mi distrugă opera! Glumesc (un pic) :). În realitate, a fost muncă la comun.

  • Ale tinereţii valuri,  Haz de necaz

    Când o să mă fac mare – planuri de viitor din trecut

    Când eram mică-mică, pe la trei-patru ani, poate cinci (habar nu știu… ca să citez o altă gărgăriță mică-mică) m-au năpădit gândurile – planuri de viitor. Ce-aveam să mă fac atunci când voi fi mare? Nu era una dintre întrebările enervante ale adulților care așteaptă, amuzați, un răspuns pe care-l uită oricum repede. De data asta era întrebarea mea. Și frământarea mea.

    În fiecare zi aveam o altă meserie la care, din păcate, seara trebuia să renunț.

    Alaltăieri voiam să mă fac doctoriță… dar am realizat că

  • Maria-Paula

    4 luni

    Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata;
    Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii;