Clubul iubitoarelor de ciocolată
Aș vrea să spun că nu am mâncat prea multă ciocolată în aceste zile. Aș minți :). Aș vrea să cred c-am învățat mai multe despre ciocolată și că sunt un mic expert, de acum. M-aș înșela. În ciuda descrierilor care-ți lăsau gura apă, a explicațiilor și a feluritelor nume și rețete – pentru mine, ciocolata rămâne ciocolată – și atât. Bună. Dorită. Departe, însă, de a deveni o obsesie.
Am citit Clubul iubitoarelor de ciocolată, de Carole Matthews. Surprinzător – un bestseller, din 2007. Cele peste 450 de pagini se răsfoiesc foarte ușor. Sunt scrise cursiv, simplu. Cu patos, cu amuzament, cu acțiune, cu lacrimi, cu iubiri și deziluzii, cu frânturi de speranță și noi piedici. Capitolele sunt scurte și nu-ți solicită intelectul peste măsură. O pauză publicitară este de ajuns, cât să te ajute să mai parcurgi un fragment din viața zbuciumată a celor patru protagoniste – membre ale unui club al iubitoarelor de ciocolată. Viața e zbuciumată, pentru simplul motiv că protagonistele sunt femei. Iar zbuciumul se mai domolește, numai cu doze consistente din drogul lor preferat.