Compunerică despre cum văd unii iubirea
Iubirea e liberă. Și frumoasă. E acceptare și corecție și luptă spre bine. E încredere și respect.
E jurnal de fericire și de amintiri. E rutină și furtună, e dulce și amar, e asemănare și completare. E împreună. E pentru o secundă sau pentru o viață. E suflet deschis și pansament pentru suflet. E sinceră. Doare – de prea multă iubire și bucură – prin nesfârșitele bucurii.
Iubirea e liberă. Liberă să înceapă, liberă să existe, liberă să se sfârșească. Cine crede în ea nu-și ține iubirile în lanțuri. Iubirea e îmbrățișare și eliberare. E apropiere și depărtare. Poate rezista și în neiubire și nu se sfârșește odată cu omul.
E responsabilitate și asumare, e inconștiență și invitație la visare. E binecuvântare.
Citește și:
Când nu iubesc
Nu iubesc – atunci când am sufletul gol şi mintea prea încărcată de gunoaie. Atunci când nimic din ceea ce se întâmplă în jur nu mă interesează şi nu mă mişcă. Nu iubesc – atunci când nu cred în viaţă. Nu iubesc – atunci când nu ştiu ce înseamnă iubirea.
Pare straniu. Şi, totuşi, în viaţa fiecăruia există clipe de neiubire.