Cuvânt de încurajare de la Sfântul Luca al Crimeei
Nu vă tulburați! Cum?…
Eram destul de tulburată și-am răbufnit. Le-am spus colegilor mei despre felul în care „văd” viitorul și m-am arătat în toată micimea și-n toată revolta neziditoare de ceva bun. Pentru că mi se pare absurd ca în vremurile noastre să pară o rușine credința, să fie luat peste picior omul care se prezintă ca fiind creștin – iar cei ce se autointitulează fără legături cu Dumnezeu și mai mult decât toleranți să fie intoleranți și să prigonească pe cei ce nu zic ca ei. Căci e total aiurea să te dai open minded și să înjuri creștinii în zilele noastre, la fel cum e aiurea să te dai patriot și să-ți nenorocești țara… Sunt multe chestiuni care nu se leagă. Și sângele meu fierbea.
Însă n-au trecut decât câteva minute și m-am calmat instant. Am căscat ochii mari, am citit, am recitit.
Adevăratul imn al românilor
Versurile astea, de la Radu Gyr, îmi răsună în minte de ceva timp. Însă, tot am amânat publicarea lor aici. Aşteptam ceva. Poate că aşteptam ziua de astăzi. Duminica aceasta, specială. Duminica în care sunt pomeniţi Sfinţii Români!
Versurile sunt de ascultat. Şi de trăit!
Astăzi am cunoscut-o pe Paula
După cum unii dintre voi deja ştiţi, pe Maria noastră o cheamă şi Paula. O sărbătorim pe 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi continuăm petrecerea pe 30 iunie – ziua în care s-a născut.
Ei… faţă de alţi ani, în care am fost neatentă, de câteva zile mi-am propus să-mi amintesc să-i spun copilei nostre La mulţi ani şi astăzi, când în calendar stă scris numele fecioarei şi muceniţei Paula.Sfârșitul nu-i aici!
Astăzi, am avut o revelație. Și, o bucurie! De fapt, știam! Dar, totul a fost ca o nouă descoperire, ca o (re)mărturisire a credinței.
După ora 14, am plecat cu George să ne închinăm la Mitropolie, la Sfânta Parascheva și să-l salutăm pe Sfântul Iosif. Orașul era destul de pustiu. Instituțiile publice aveau ușile ferecate, iar mall-urile nu erau în sensul nostru de mers. Ajunși în poarta Catedralei, am rămas uimiți. Curtea, dar și Mitropolia, erau pline de oameni. Deloc surprinzător, dar minunat – mare parte a oamenilor erau tineri! Unii veneau, alții plecau. Câte doi, câte trei, dar și multe grupuri destul de… consistente!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase