Din înțelepciunea mării: răul să îl scrii pe apă
Priveam valurile cum se sparg la mal și nu mă mai săturam. Dantelăria din spumă ștergea urme de pași, iar nisipul redevenea neted și proaspăt, sclipind în soare. Nu reușeam să-mi desprind privirea de la imaginile astea care mi se derulau înainte, ca într-un dans. Răul să îl scrii pe apă – am simțit că-mi șoptesc marea și un sfânt! Și m-am înseninat.
Ironii de vacanță
E încurajator să pleci în concediu și te cazezi pe… Strada Muncii :). E super ca strada ta să aibă numărul pietrelor și e aproape amuzant ca ea să poarte inițiala unui om pe care, cândva, l-ai iubit.
Ziua în care Maria-Paula s-a născut a doua oară
Ziua de 15 august este una de mare sărbătoare. E o zi de plâns și de bucurie sfântă, căci Maica Domnului a plecat la Fiul său, dar lumea nu a părăsit! De acolo, de Sus, ne ascultă rugăciunile, ne vine mereu în ajutor și mijlocește pentru noi și pentru mântuirea noastră în fața lui Dumnezeu.
De fiecare dată, pe 15 august ne amintim și de marele moment în care prunca mea s-a născut din apă și din Duh! În 2010, pe 15 august, Maria-Paula a fost botezată.
Copilul-fluture și-o lecție pentru cei care nu se simt bine în viața lor…
N-am făcut noi multe campanii pe blog, dar am făcut. Și, cel mai important mi se pare că am reușit, în mare, să păstrăm legătura cu cei pe care, împreună, i-am ajutat. Mai mult, voi ați fost cei care m-ați ținut activă și care, periodic, m-ați mai întrebat – și încă mă mai întrebați – despre unul sau altul dintre copiluți, dintre cazuri, dintre necazuri… Când spun Alexandra-Denisa, copilul-fluture – știți deja cam cât de veche ne este prietenia. Din 2012, de pe vremea în care draga noastră avea trei ani.
Campania pentru ea a fost una dintre cele mai mari și mai puternice, iar ajutorul a fost impresionant! Nu greșesc dacă spun că, de atunci și până astăzi cazul copilului-fluture a reușit să rămână în atenția oamenilor cu suflet mare. Nu neapărat cu mult, cât cu omenie, cu o anume constanță, cu zâmbet, cu grijă față de aproapele.
Alexandra este mare și frumoasă, foarte isteață și e o lecție pentru mulți. Nu se simte prea bine și o dor toate, sărăcuța – și, totuși… ironic pentru noi… se simte bine în pielea ei! S-a învățat să fie… copilul-fluture!
Șoc și groază! Cercetătorii spun că din 2006 și până astăzi au trecut zece ani!
Ce șoc?! Ce groază?! Halucinant de-a dreptul! N-ai să ghicești cine și-a dat întâlnire de taină, la ceas de seară, prin Iașul tinereților, și-al studenției, și-al îndrăgostelilor, și-al amintirilor, și-al bețiilor cu miros de tei! După ce-au aflat de la marii cercetători că anul 2016 semnifică, nici mai mult, nici mai puțin, decât al zecelea an din 2006 încoace, niște omuleți au spus că e cazul să organizeze o masă rotundă – mai mult dreptunghiulară – în jurul căreia să repună țara la cale.
Uite-așa mi-a căzut baticul :)
Ieri încercam să conving pe cineva că Dumnezeu nu-i chiar atât de drastic și că nu stă cu bâta după noi – să ne faulteze pentru orice mărunțiș. Că uneori fix ăștia care ne dăm mari creștini punem garduri uriașe între noi și El. Că ținem la detalii și la picanterii, dar greșim fatal în cele simple, clare, exacte.
De exemplu, faptul că un om ține un post alimentar de șapte săptămâni nu mă impresionează în mod deosebit, dacă în aceeași perioadă de timp face, cu bună știință, o mulțime de alte păcate – din categoria celor mari, despre care și-un necredincios ar ști că nu-s motive de laudă.