• Hopa tropa prin oraş

    Animatie in parc

    Suntem cu un pas mai aproape de week-end. Daca va fi si vreme buna, cu atat mai bine! Sambata trecuta, in parc in Copou erau tineri care animau atmosfera si care bucurau copiii.
    M-au bucurat si pe mine si mi-au amintit ca in Spania asta era aproape o obisnuinta. As vrea sa revad aceste secvente (si altele) cat mai des. Daca nu, macar la sfarsit de saptamana, prin parcuri. E cu adevarat special.

  • BB nepoţel: Andrei-Octavian,  Maria-Paula

    Eu si copiii mei

    De aproximativ noua luni, cu mici exceptii, la poza de la messenger am chipul unui copil. Andrei-Octavian in toata spendoarea si inocenta lui!
    Am si povestit despre el pe blog si m-am laudat ca sunt matusica.
    Se pare, insa, ca n-am strigat chiar in toate zarile. Prin urmare, parte dintre cei pe care ii am in lista, dar cu care nu comunic prea des mi l-au plasat ca fiind al meu. Este! Dar trebuie sa recunosc si meritele parintilor lui 🙂

  • Pietre...,  Vorbe de duh

    De cate feluri poate fi negrul?

    In aceste zile, Polonia e in doliu. O tragedie a curmat atatea vieti, a distrus atatea familii, a decapitat o tara intreaga. Nu mai reiau firul povestii, pentru ca nu cred sa fie om care sa nu cunoasca, macar in mare, cele petrecute sambata.
    Nu am putut sa scriu atunci despre asta. Nici nu am vrut. Ce sa fac, sa ma bag si eu in seama cu „Vai, Doamne, ce nenorocire!”. E limpede ca-i o nenorocire, fara s-o mai spun si eu. M-am limitat la un „Dumnezeu sa-i ierte”

    Despre altceva vreau sa comentez acum. Despre noi. Nu cred sa fi fost om care sa nu asocieze, macar la nivelul gandului, prabusirea avionului prezidential polonez cu o posibila prabusire a avionului prezidential romanesc. Si eu am facut-o, nu-s mai curata, nici nu vreau sa par c-as fi.
    Dar, de aici si pana la tot ce mi-a fost dat sa citec pe internet in aceste zile… e deja prea mult.
    Nu am votat cu Basescu, nu ma omor dupa el si probabil ca nici moartea lui nu m-ar afecta. Dar, sa-mi doresc eu moartea lui?! Pentru ce? Cu ce mi-ar usura asta mie sufletul? Sa-mi imaginez cum ar muri toti, de la A la Z, oamenii aia de sus, care, intr-un fel sau altul ne distrug si sa dau fuga in Piata Unirii ca sa fac, de fericire, un dans din buric? Ce gandire bolnava pot avea unii? Cum pot comenta cu atata lejeritate si cu atata rautate la niste articole serioase? Cum pot face postari in care sa-si arate, atat de transparent, negreata din suflet? Cum pot unii, asa zisi formatori de opinie, sa foloseasca mediile de comunicare pentru a improsca venin? Inteleg ca pe un blog poti scrie ce vrei, ca un comentariu anonim il poti face cat mai desucheat… pentru ca asa intelegem noi libertatea de exprimare… Dar, nu inteleg cum te poti folosi de un… ziar, sa-i spunem, ca sa scrii in editorial, de exemplu (si e doar un exemplu) ca nu a cazut avionul care trebuia…?!

    Polonia e in doliu. Dar e un negru luminos, din care licareste speranta si demnitatea. Polonia va renaste. Iar unii romani sunt negri. In cerul gurii si in suflet. De ce ne-ar ajuta pe noi Dumnezeu, cand noi suntem cei care ne-am ucis conducatorul chiar in ziua Craciunului? De ce ne-ar ajuta pe noi Dumnezeu, cand El ne spune iubeste-ti aproapele, iar unii deja zambesc extaziati, imaginandu-si cum ar fi daca ar sari in aer Baselu…?
    Si inca Dumnezeu ne iubeste prea mult.
  • Din online

    Inca un pas in virtual

    Acum vreo doua zile am comis-o. Aparent, am intrat in randul lumii. Dar eu cred, mai degraba, ca m-am lasat prostita. Mi-am facut cont pe Facebook. Hmmm… Sa vedem ce-o sa iasa. Oricum, sunt destul de calma. Nu prea inteleg entuziasmul unora. Si mai ales problema lor in a-si face o ferma… „Vai… n-am mai muls vacile de sase zile! Cred c-au crapat deja!” :))) Asta e prea tare! Si laptele e tot virtual, presupun 🙂

    Neee! Nu ma las! Pana la proba contrarie, voi fi un utilizator moderat de FB. Iar daca observati ca o iau razna, sa ma trageti de manecuta!:)

  • Pentru suflet

    Izvorul Tamaduirii

    Sarbatoare inchinata Maicii Domnului, cea numita si izvor purtator de viata sau izvor primitor de viata.

    Praznuirea acestei zile se face in prima vineri dupa Inviere, cand Maica Domnului a vindecat pe batranul orb.

  • Uncategorized

    Iaţi

    Tot respectul pentru micii si marii matematicieni. Dar, hai sa respectam si limba romana si orasul gazda al unor competitii de amploare. Sa fim mai atenti… sau macar sa ne luam un corector…