Pe valuri cu Titanic Vals
Familie. Bărbat. Nevastă. Copii. Soacră. Frumusețe. Prostie. Handicap. Bani. Moarte. Fericire. Bani. Politică. Parvenire. Bani. Dragoste. Interes. Bani. Modestie. Înșelătorie. Omenie. Titanic Vals.
O poveste inspirată din realitatea anului 1931 – înfricoșător de bine adaptată la 2014.Amintiri cu panouri publicitate
Lucram într-un loc destul de trist, iar afacerea trebuia promovată intens. Primeam doi lei de la șefi și, din banii aceia, trebuia să scoatem ceva bici și brici… Amintirile par amuzante acum dar, pe vremea aceea, realitatea îmi storcea toată vlaga.
Am carte cu Domnul Tic! :)
Se aseamănă, se completează şi creează poveşti în locuri şi în situaţii în care alţii ar putea trece, nepăsători, cu vederea. Laura şi Andrei l-au făcut faimos pe Tic, iar Tic i-a răsplătit, devenind personaj în scrierile de poveste ale Laurei şi în fotografiile de poveste ale lui Andrei.
Serviciu cu trandafiri
A trecut mai bine de-o lună de când mi-am schimbat serviciul. Lumea întreabă cum e – eu răspund că e bine :). Mi-e dor de vechile obiceiuri, dar nici n-am vreun motiv să mă plâng de prezent. La fericirea actuală se adaugă și decorul de poveste în care intru mereu – atunci când ajung la muncă.
Melcul vitezoman
În general, ploaia scoate melcii la plimbare. Multe plimbări sunt fericite, altele au final tragic, cu bucăți de cochilii sfărâmate pe asfalt. Până la urmă, e o adevărată aventură pentru ca melcul să traverseze o alee! O aventură pe care, probabil, și-o asumă.
Însă, adevărata aventură am înțeles-o ieri, la semafor. După zdravăna ploaie care ne-a inundat orașul, toate străzile și mașinile păreau murate. În drum spre casă, un autoturism șmecher și ud a oprit alături de mine. Am privit spre nenea de la volan, apoi ochii mi-au fugit, instant, către cornițele fluturate de pe laterala mașinii! Acolo trona… melcul vânjos!
Vânjos sau făcut pe el, săracul – dar, oricum, asta nu însemna decât mâzgă lipicioasă în plus, care să-l ajute să nu alunece de acolo. Să se retragă în carapacea lui – asta ar fi însemnat sinucidere curată! Așa că, brum-brum, când s-a făcut verde la semafor, motoarele s-au turat și melcul și-a reluat, aparent viteaz și fără centrură de siguranță, călătoria!
Pun pariu că nu mai fusese plecat niciodată atât de departe de casă! 🙂
Cioara-curcubeu
Râdeam eu, mai demult, de-o tipă. Avea obiceiul de-ai acuza pe toți că umblă cu cioara vopsită și, într-o zi, ea a apărut cu mașina inscripționată. Nu avea un nume de firmă, nici nu era o reclamă prea evidentă la ceva. Mașina era doar împroșcată cu stropi mari și colorați, parcă nimerise în bătaia puștilor, la paintball.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
