Ora de poezie
Intr-o gradina veni in dimineata unei zile o copila oarba si-mi oferi o coroana de flori, pusa pe o frunza de lotus.
Incercuit-am cu ea gatul meu – si lacrimi pornit-au din ochii-mi sa pice.7 ianuarie – Soborul Sfantului Proroc Ioan Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului
Special – in familie
Tocmai am fost intrebata – a „n” oara in aceasta perioada – ce voi face de revelion.
Am inceput sa scriu: „NIMIC SPECIAL. ACASA, IN FAMILIE”.
Apoi am sters si a ramas doar: „ACASA, IN FAMILIE”.
Mi se pare MULT mai corect asa. Nu este suficient de SPECIAL ca am o familie? Ca ma simt bine in familie? Ca mi-e drag de mor de mama, de tata, de George si ca m-as bucura enorm ca si restul familiei sa-mi fie alaturi si fizic, nu doar cu gandul si cu sufletul?
Ce voi face de revelion? CEVA CU TOTUL SPECIAL! Imi voi petrece noaptea dintre ani in familie si ma voi bucura de fiecare moment!?
Ce rezulta daca:se ia un an vechi…si se adauga un an nou…?Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!
Luminite pe strazi,Luminite in suflet!Acum doi ani, cam in aceeasi perioada, eram cu George la plimbare – nu suparati, dar morocanosi.Un baietel de cativa ani s-a desprins din mainile parintilor lui si fugea printre luminite. Era atat de fericit! „Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!” – nu se mai satura sa repete aceeasi idee, inca si inca o data!Anul asta imi vine si mie sa tip de bucurie. Atat de frumos mi se pare fiecare moment pe care-l respir, fiecare beculet pe care il vad! Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!