Clubul iubitoarelor de ciocolată
Aș vrea să spun că nu am mâncat prea multă ciocolată în aceste zile. Aș minți :). Aș vrea să cred c-am învățat mai multe despre ciocolată și că sunt un mic expert, de acum. M-aș înșela. În ciuda descrierilor care-ți lăsau gura apă, a explicațiilor și a feluritelor nume și rețete – pentru mine, ciocolata rămâne ciocolată – și atât. Bună. Dorită. Departe, însă, de a deveni o obsesie.
Am citit Clubul iubitoarelor de ciocolată, de Carole Matthews. Surprinzător – un bestseller, din 2007. Cele peste 450 de pagini se răsfoiesc foarte ușor. Sunt scrise cursiv, simplu. Cu patos, cu amuzament, cu acțiune, cu lacrimi, cu iubiri și deziluzii, cu frânturi de speranță și noi piedici. Capitolele sunt scurte și nu-ți solicită intelectul peste măsură. O pauză publicitară este de ajuns, cât să te ajute să mai parcurgi un fragment din viața zbuciumată a celor patru protagoniste – membre ale unui club al iubitoarelor de ciocolată. Viața e zbuciumată, pentru simplul motiv că protagonistele sunt femei. Iar zbuciumul se mai domolește, numai cu doze consistente din drogul lor preferat.
Căutări cu haz şi cu necaz (III)
Căutări cu haz și cu necaz… Mai demult, aveam obiceiul să notez perlele prin care nişte rătăciţi ajungeau pe blog. Aşa s-a născut primul episod. Aşa s-a născut şi al doilea episod… Apoi, m-am lenevit. Adică… n-am mai făcut postări, că de adunat – tot am adunat citate care mă lasă, de multe ori, fără replică. Şi, pentru că am cu ce, cred că pot face şi un top. Un top al… căutătorilor!
Călin a primit Viață!
Aseară, am participat la evenimentul organizat special pentru Călin. Am încercat, fiecare în felul nostru, să oferim Timp și Viață unui copil. Eu eram acolo, în calitate de blogger. Eram și un pic reporter – gândindu-mă la toate cazurile sociale despre care am scris și în care m-am implicat. Nu în ultimul rând, am fost acolo, cu suflet de mamă. O febră 40 și un drum la spital, în toiul nopții – sunt experiențe prin care fiecare a trecut cu pruncul său și, care ne cutremură. Totuși, astea par mizilicuri, în fața adevăratelor tragedii.
Conversație cu vin de poveste
Ieri am fost în drumeție într-o lume de… vin! Alături de bloggerii ieșeni și cu sprijinul Icar Tours am ajuns la Vișani, pe tărâmul Gramma Wines.
Am aflat povestea unui vin relativ nou – dar care întrece orice calitate. Am aflat o parte dintre secretele licorii care ne-a îmbătat simțurile. Noi nu ne-am îmbătat dar am devenit, vizibil, mai comunicativi și plini de viață – căci nu degeaba este Gramma – vinul conversației!Provocările organizării unei campanii sociale pe blog
* Acesta este primul Guest Post de pe Şapte pietre. Pentru că mi-a plăcut ideea. Pentru că mi-a plăcut tema, care se leagă foarte bine de munca noastră continuă – aceea de a fi OAMENI – în fiecare zi.
Încă de când m-am apucat de blogging, am realizat faptul că blogul personal poate fi ceva mult mai important decât un simplu canal de comunicare între mine şi cei din jurul meu. Nu a fost un lucru pe care l-am conştientizat la începuturile mele în blogging însă, cu trecerea timpului şi acumularea experienţei, am văzut că mă pot implica şi pot ajuta persoanele care chiar au nevoie de cineva care să le spună povestea.
Ortodoxie online și face to face
Joi după-amiază s-a mai produs o întâlnire faină, așteptată și neașteptată. Așa este! Joi am participat la cea de-a doua ediție de Blogmeet Ortodox :).
Până să ne facem curaj să ieșim în lume, ne-am adunat în jurul mesei tot așa, ca data trecută, o mână de oameni. Am ronțăit bunătăți, am depănat amintiri din copilăria noastră și din copilăria copiilor noștri, am vorbit despre povești și filme, despre invenții ciudate, despre lumea 2.0 și despre lumea față-în față.Ușoară și sănătoasă
Ani de zile am făcut cure de slăbire, şi-am suferit de tot felul de complexe. De mulţi ani nu mai ţin vreo cură anume, nu mai sunt complexată – şi, culmea, am mai puţine kilograme decât în vremurile de glorie :).
Schimbarea a venit în momentul în care am decis că este timpul să mă simt bine în pielea mea. Schimbarea a venit în momentul în care am realizat că nu este de ajuns să slăbesc oricum. Graba strică treaba. Strică şi sănatatea. Şi, de aici, un cerc vicios – din care nu poţi scăpa decât printr-un regim de viaţă echilibrat.