Luna de pe #CerulDeLaEtajul6
Mă declar mulțumită. Și recunoscătoare. Nici în perioadă de coronavirus, nici în perioadă în care am exagerat cu pozatul soarelui – luna cea minunată nu mă ocolește! E vremea să admir luna de pe #CerulDeLaEtajul6. Și nu oricum, ci din pat! E vremea aceea în care
Stăm acasă, dar nu uităm Vestea cea Bună!
În tot răul prin care trecem, Vestea cea Bună este cu atât mai importantă, mai mare, mai bucuroasă! E timpul să aflăm sau să ne amintim că… avem Mântuitor!
Ce mi se pare fascinant e că, la fel cum noi toți am primit libertatea de a alege – să credem, să nu credem, să stăm cu fața la Dumnezeu sau să Îi întoarcem spatele, să ajutăm aproapele sau să-l neglijăm – și Maica Domnului a avut libertatea de a-L primi sau nu pe Prunc în pântece!
O, cum sună, în acest context, răspunsul ei: „Fie mie după cuvântul Tău!”. O, cum ar suna să avem și noi conștiință și credință și să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu! Să ne rugăm ca viața noastră, ca fiecare respirație a noastră să fie trăite în voia, în calea și în iubirea lui Dumnezeu!…
De nimeni nu ne-am teme, dacă am cunoaște teama cea bună!
Sunt adult și-mi place să mă joc! Așa că… am fost în jurul lumii cu Gașca Zurli!
Pe Mirela Retegan, fondatoarea Găștii Zurli și Tanti Prezentatoarea am întâlnit-o în câteva rânduri – în calitate de antrenor al părinților. A mai venit cândva la Iași cu gașca, dar atunci nu s-au potrivit programele. Așa că, la cumpăna dintre ani, când am aflat că e rost de o nouă șansă… ZURLI, am zis că de data asta nu o mai ratez! Nu de alta, dar copila are deja 9 ani și mai încolo nu mai aveam cu cine să merg! 🙂
Să fim bine înțeleși: am vrut să-i fac o minunată surpriză Mariei – și mi-a reușit! Dar am vrut și eu, Anda!, să bifez în viața asta o întâlnire cu Gașca Zurli! Așa că azi n-am mers la spectacol ca un părinte „forțat” de împrejurări, ci exact așa cum mi-a zis Mirela că m-a reperat:
După 20 de ani – un dar minunat!
Ieri a intrat cineva pe pagina de FB a blogului și mi-a spus că a văzut interviul cu Mihai Neșu. Că a plâns… Și apoi mi-a trimis o poză – cu un grup de adolescenți simpatici. Vai! În poza aceea eram și eu!
Un interviu recent și o fotografie de acum 20 de ani mă aveau pe mine element comun. Am rămas uimită!
Maria-Paula vă colindă cu bucurie!
Am scris astăzi despre bucuria și despre depresia din preajma sărbătorilor. În speranța că s-a înțeles ceva din rânduri și din gânduri, eu zic să rămânem la capitolul bucurie! 🙂
O bucurie mi-e copila și-o bucurie mi-e colinda. Din nou – bucurie mi-a fost faptul că Maria-Paula a vrut să vă colinde.
Maria-Paula și Anda-Elena: două păpuși din… Odăița fermecată!
Am văzut pe Facebook niște păpuși extraordinare! Personalizate după chipul și asemănarea domnițelor. În alte dăți stau, gândesc, cântăresc – dar acum am știut din prima: vreau și eu așa păpuși!
Nu una, ci două! Nu de oferit în prag de sărbători, ci oferite în zi… fără motiv! Cu toate motivele din lume!
Prin urmare, am luat legătura cu Daniela Fodor, creatoarea minunățiilor promovate în paginile Odăița fermecată și Cecillecreations. I-am spus că îmi doresc o păpușă Maria-Paula și încă una… Anda-Elena! 🙂 Păpuși pe care Daniela le pictează manual, conform trăsăturilor din fotografiile pe care le primește. De asemenea, tot ea îmbracă păpușile în rochițe care seamănă cu cele din garderoba noastră.
Oooo, ce emoții am avut atunci când am primit o poză în care era Maria-Paula gata făcută! 🙂 Ce m-am bucurat de ea! Apoi, când mi-a arătat-o Daniela pe Anda-Elena am zâmbit – și-am certat-o că a greșit un pic, că-s mult mai faină decât în realitate! 😀
În scurt timp, aveam deja pachetul ajuns acasă. Și-un plan! Într-o sâmbătă am creat Ziua Mamă-Fiică sau Ziua Fiică-Mamă sau Ziua Fetelor sau Ziua Noastră – și încă vreo mie de alte denumiri!
Cereale, vopsea de păr, pistrui și alte minunății – poveste cu oameni buni
Am intrat o fugă la cumpărături. Lichid de parbriz, vopsea de păr și alte mărunțișuri. N-am mai luat coș. La case, cozi mari. Mă așez în spatele unei femei cu o fetiță și cu un coș mai mult gol decât plin.
– Veniți în fața noastră, spune fetița.
Îi mulțumesc pentru drăgălășenie și o refuz. Glumesc că mai fac și eu mușchi.
– Astăzi e ziua mea!
Aflu că o cheamă Beatrice și că de azi are 10 ani.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase