Școala străzii și poveștile ei

– Mergi la școală?

Pauză.

– Mergi la școală?

– Ce este școala?…

Marius are șapte ani. Se plimbă pe Strada Palat. Are un maieu simplu gri, o pereche de pantaloni scurți și picioarele desculțe.

– N-am papuci!, ridică din umeri, nepăsător. Nici nu pare să aibă prea multă nevoie de ei.

Este un băiat subțirel, cu o figură îngrijită și prietenoasă. Ochii maronii i se deschid larg, atunci când primește un pachet de bomboane. Câțiva pistrui și lipsa celor doi dinți din față par a fi arma lui de cuceritor. Nu poți să-i refuzi un ban, atunci când îți cere. Obiectivul lui: să cumpere un sandvich la 5 lei, de pe strada din vale.

Deși nu știe ce-s alea școală sau grădiniță, nu pare să se poticnească la matematică.

– Dacă-ți dau 7 lei 50, cât îți mai rămâne rest?

– 2 lei 50!, răspunde prompt, aproape instinctiv.

Uimirea și aplauzele celor din jur îl fac să se umfle-n pene. Îi place să i se spună că este un băiețel inteligent și parcă limba i se dezleagă. Povestește că este cel mai mare dintr-o familie cu patru copii. Nicoleta are un an, Andreea – doi, iar Ion – trei ani.

– Le e foame și la frații mei!, spune și pornește spre casă. Are acum în mână un sandvich și dorința de a-l împărți cu cei dragi.

(Povestire adevărată, scrisă împreună cu Mihaela Balica, în timpul trainingului din cadrul proiectului AD Plus – „Privește dincolo de aparențe”)