I. Dor de duca

Marti seara a venit George acasa, m-a luat de-o aripa si-am zburat impreuna spre zari albastre.

Poate am vrut sa sarbatorim Pastele, sau Sfantul Gheorghe (La multi ani, iubitule!), sau 1 mai cu anticipatie. Sau poate ca nu am vrut nimic. Doar sa evadam. Si, ca niste scapati de acasa ce eram, am plecat fara sa stim exact unde. Ieseam cu masina din Iasi, dar nu aveam habar incotro ne indreptam. Ne-au insotit un rucsacel cu haine, o sacosa cu de-ale gurii si neaparat aparatul de fotografiat!

Intr-un final, am poposit la Motel Cristina. Mai exact, la 7 km de Bicaz, in drumul spre Poiana Largului. Acolo ne-am petrecut noaptea, iar ziua urmatoare (adica ieri) am fost turisti. Am vazut locuri frumoase. M-au bucurat multe, m-au intristat multe. Am facut poze la greu si ne-am intors acasa plini de energie.

Despre toate acestea, in episoadele ce vor urma.