Ziua a şaptea

După cum o parte dintre voi şi-a dat seama… m-am întors la serviciu! Nu prea (mai) este o noutate. Astăzi sărbătoresc deja ziua a şaptea de muncă! Adică, da – şapte zile întregi, pentru că nici sâmbătă, nici duminică n-am dormit. Unii încă se minunează când aud că duminică, la prânz, plec spre redacţie – dar, fraţii mei, nu vă întrebaţi niciodată cum de lunea sunt ziare la chioşc? 🙂 Sâmbăta este, în general, liberă. Dar, mai puţin liberă atunci când se întamplă evenimente precum vizita premierului şi a miniştrilor la Iaşi…

Aşadar. M-am întors în câmpul muncii. După un an şi opt luni. Şi-am intrat direct în acţiune, fără timp prea mult de respiro. Campania Mărţişor de jucărie era în plină desfăşurare – şi nici de material pentru ştiri n-am dus lipsă. Am anunţat pe aici că sunt bizi şi am scris doar cât să nu uitaţi că exist. Sper că n-aţi uitat, nu? 🙂 M-am suit în pat după ora 2, în fiecare noapte şi m-am trezit mai devreme decât îmi intrase în reflex. Dar, gata! Suntem în ziua a şaptea, de acum! Dacă am supravieţuit şapte pietre (ăăă, zile!), înseamnă că nu veţi scăpa de mine prea curând!

Timpul tot în postări l-am gândit… dar, din păcate, prea puţin s-a materializat. Aşa că, voi face un mini-rezumat.

* Aş fi vrut să vă spun, pe 1 martie, despre cum poţi să întorci toate privirile într-un magazin. Simplu! Se adună, într-un coş, 50 de eugenii. Apoi, aceleaşi 50 de eugenii se răstoarnă pe bandă, la casă. Se obţine un maldăr de eugenii. Se obţin ochi bulbucaţi şi cuvinte murmurate.

Nu eram flamandă tare. În schimb, voiam să le amintesc colegilor de mărţişorul pe care îl oferisem şi acum doi ani. Exact – câte o eugenie la fiecare! Altă eugenie! 🙂 Nu suntem 50… dar am luat ca să ajungă!

* Aş fi vrut să vorbesc despre cuvântul interzis la noi în familie şi care, în aceste zile, a fost foarte des pronunţat. Pentru că… ghinion!, numele Ministrului Educaţiei aşa se scrie, aşa se rosteşte: BABA. Mai greu a fost pentru Maria să înţeleagă că Baba este un nene… dar asta e o altă poveste!

* Aş fi vrut să vă prezint şi vouă cum m-au percheziţionat SPP-iştii şi cum, aceiaşi oameni de pază l-au pierdut pe Baba :).

* Aş fi vrut să vă povestec şi despre actualul premier al României – fost absolvent de „Negruzzi” şi şef de promoţie al generaţiei sale. N-am fost un tocilar!, ne-a spus el. Iar eu nu am de ce să nu-l cred.

Aş fi vrut să le fac pe toate atunci, la timpul lor. Nu s-a putut… e bine şi acum.

Ce ziceam? Că sunt în a şaptea zi de muncă? Pai, la muncă, vitejii mei! 🙂