Gura – nas- ochi = 112

Am vazut o treaba inteligenta, despre cum sa-i inveti pe cei mici sa retina numarul de urgenta 112. Ne jucam cu degetul pe fata si aratam: o gura – un nas – doi ochi. Adica: 1 – 1 – 2! Daca sunt mici, copiilor le trebuie aratate si tastele la telefon, pentru a le (re)cunoaste.

Pe langa memorarea numarului, mai trebuie facuti niste pasi importanti. Trebuie mentionat ca 112 se formeaza numai in situatii de urgenta si ca a suna doar pentru distractie este interzis! Unii oameni pot muri in timp ce noi tinem linia ocupata, din joaca. In plus, indiciile false date la 112 se pedepsesc si mami sau tati ar putea face inchisoare.
De aceea, se explica foarte clar copiilor ce inseamna situatie de urgenta. La aceasta categorie se incadreaza accidentele rutiere, incendiile, arsurile, starea de rau – cand parintii sau bunicii nu mai reactioneaza ori sufera o criza grava…

Nu va ganditi ca, daca au doar trei ani, micutii sunt de neglijat. Sunt isteti foc si chiar va pot salva viata, in caz de nevoie! Cu atat mai mult, o pot face, daca sunt mai marisori.
Cei mici trebuie invatati sa-si cunoasca si datele personale, in cazul in care trebuie sa sune la 112 sau daca se ratacesc. Copiii trebuie sa-si cunoasca numele intreg, adresa, un numar de telefon (de acasa, ori numarul de mobil al unuia dintre parinti). Sa le cunoasca, dar sa nu le spuna, mandru, tuturor necunoscutilor.
Pentru a fi siguri ca nu uita toate aceste informatii, mai exersati, din cand in cad, in joaca.