Doxologia,  Pentru minte,  Şcoala părinţilor

Dulăi morți sau zâmbete – tu ce vezi în oglindă?

Am citit zilele trecute pilde creştine, legende arabe, aforisme orientale… toate adunate în volumul lui Aurelian Silvestru – Copiii Cerului.

M-am înfruptat din povești pline de viață și de învățături! Am fost provocată să umblu prin cufere vechi ale copilăriei. Să găsesc acolo virtuți demult ascunse și apoi să dovedesc maturitatea necesară prin readucerea lor în față, în traiul de zi cu zi!

Anda Pintilie - Copiii Cerului - Aurelian Silvestru

Vă citesc astăzi o istorioară – chiar prima publicată în paginile cărții apărute la Editura Doxologia. E o frântură din realitatea noastră, a tuturor. Din felul în care ne simțim bine sau nu în pielea noastră, în viața noastră, în oglinda în care ne zărim.

Ia spuneți-mi voi, lumea înconjurătoare e ostilă sau prietenoasă?

O, Doamne, ce lupte se pot da în noi, în oamenii cei mari, atunci când ne rătăcim! O, Doamne, ce lupte se pot da în noi atunci când repornim în căutarea unui sens și când descoperim cum ni se deschide înainte drumul către Cer!

Închei acum. Dar vă las să meditați. La pilda ascultată și la vorbele lui Aurelian Silvestru: Lumea este imperfectă. Contează însă nu cum o găseşti când vii, ci cum o laşi când pleci.

9 Comments

  • Bianca Timșa

    Lumea este imperfectă. Contează însă nu cum o găseşti când vii, ci cum o laşi când pleci.
    bună idee – cred că lucrul acesta ar trebui să-l învățăm noi, să ne găsim trăsăturile, talentele care ne ajută să facem din lumea din jur un rai, pentru oamenii din jur – o bucurie.
    mulțumesc.

    • anda_elena

      Da, putem fi mai fericiți dacă ne dorim cu adevărat asta! Secretul aici e: să ne dorim! Și lumea noastră se va schimba.

  • Nico

    M-ai pus pe ganduri! Chiar ar fi minunat sa avem capacitatea, cu totii, sa facem bine. Cred ca asta ar fi suficient. Bine noua, bine celor din jur. Asa am avea multumirea ca am lasat in lume, macar o mica urma de bunatate.

    • anda_elena

      Așa-i. Lupta noastră e cu noi înșine. Nouă ne facem bine atunci când zâmbim și încercăm să vedem frumosul din ceilalți – în egală măsură cu ideea că noi pe noi ne faultăm, atunci când mârâim la alții.
      Vorba aceea… dacă nu poți face bine, măcar să nu faci rău. Însă, există și o completare mai puțin plăcută… ca răul să existe, e suficient ca noi să trecem nepăsători pe lângă el. Doamne ajută să găsim un echilibru în tot și în toate!

    • anda_elena

      Raiul e mai aproape de noi decât am crede! Și, totuși, de multe ori preferăm să ne scăldăm în ape mai tulburi…

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *