Cu scaun auto la cap

Încă de dinainte de nașterea unui copil, începem să cumpărăm tot felul de lucrușoare. Unele sunt simpatice, altele sunt utile. De unele știm că nu le vom folosi în veci, la altele riscăm, doar pentru că ne plac. Per total, cheltuim grămezi de bani – fără prea mult cap. Copiii nu au timp să poarte toate hainele – și, dacă le poartă o dată, tot ca noi sunt predate următorului puști. Copiii nu au timp să se joace cu toate jucăriile și nici nu le mai apreciază prea tare – când atât de multe, din senin, li se cuvin. Și, lista poate continua.
În acest context, nu înțeleg cum de unii părinți omit să ofere copiilor tocmai lucrurile absolut vitale. Vorbesc despre lucruri, nu despre sentimente… că, altfel, aș trece deja la un alt tip de discuție… Cum ziceam – prostioarele se cumpără pe bandă rulantă și, atunci când de anumite obiecte este neapărat nevoie, îndrăznim să mai stăm pe gânduri.

Continue Reading

Cand TIR = Tembel International Rutier

TIR-urile mi-au provocat, mai mereu, o strangere de inima.
Iar unii soferi de TIR mi-au confirmat faptul ca, de aceste masini, trebuie sa-mi fie frica. Adevarat, sunt si oameni normali, care conduc asemenea matahale. Care conduc firesc si prudent si care fac niste parcari cu spatele de-mi vine sa-i premiez!
Dar, nu despre ei vorbesc acum, ci despre inconstienti! Despre aia care se cred buricul pamantului, aflandu-se la inaltime, despre aia carora nu le pasa ca pun multe vieti in pericol.
Sunt deja celebre filmuletele in care se trezeste cate un tembel sa danseze in cabina, sa conduca cu picioarele sau nici macar, sa intre in curbe cu viteza maxima sau sa taie contrasensul, ca la ei acasa. Sunt multi care fac la fel si cu masinile mici. Nici ei n-au scuza! Dar, nici TIR…

Continue Reading