V. Oameni și oameni

Toamna e toamnă și vremea e schimbătoare. Zilele frumoase care îmi produc de regulă bună dispoziție sunt tot mai rare, acum au devenit reci și umede. Măruntele întâmplări de peste zi sunt amplificate de starea vremii și mă curprinde uneori o melancolie inexplicabilă. Sunt convins că li se întâmplă și altora, pentru că-i surprind retrași, cu gândurile departe. Programul încărcat de peste zi ne lasă destule clipe când te apucă tristețea cea mare și cumplită.

Continue Reading

IV. Fascinația ineditului

Astăzi avem în program să vizităm uzina ai cărei ucenici suntem și, de aceea, stăm încolonați în fața școlii. Un ins înalt, cu obrajii supți, bărbia prelungă și osoasă, cu niște ochi incolori și amenințători, stă proțăpit în fața noastră. Nu-l cunosc și mă întreb ce dorește de la noi. Ne ocolește cu pași rari, de cocostârc și ne privește cu o expresie batjocoritoare. Ne vorbește păstrând fizionomia.
– Vă însoțesc la uzină și vă ia mama dracului, dacă-mi faceți greutăți! Atunci o să aflați și cum mă numesc.
Telefonul fără fir ne avertizase deja despre un maistru foarte rău, poreclit „Odiosul”. Cei care îl cunosc ne-au spus că se poartă urât și că bate ucenicii. Eram sigur că-i el. Ce ghinion să-l întâlnim atât de repede!

Continue Reading

Coarne de bou şi de drac

M-am uitat, aseară, la un nou episod din Minţi criminale. Pe scurt, povestea pornea de la un el – care s-a logodit cu o ea, în timp ce ea era încă măritată. Apoi, el s-a căsătorit cu ea. Un moment prielnic ca el să înnebunească la gândul că ea, oricând, şi-ar putea găsi un nou amant ori un viitor soţ. Lăsându-l pe el ca prostul, aşa cum l-a lăsat şi pe ăla de dinainte.

Continue Reading