Să învățăm să reparăm vina de la noi din teren

Un om era supărat și s-a purtat un pic distant cu prunca mea. Copila s-a supărat, la rândul ei și i-a transmis niște gânduri și niște cuvinte urâte omului. Iar eu m-am supărat pe copilă. De fapt, nu m-am supărat. Dar m-am întristat – suficient de vizibil. Ceea ce a făcut-o să exclame:

– Păi, da, din cauza lui X… acum tot eu sunt vinovată?!

Lupta aceasta pentru putere, pentru dreptate, pentru vina ascunsă mereu în ograda altuia îmi dă fiori. Am conștientizat-o la mine destul de târziu și-o văd atât de des în jur, la oameni de-o seamă cu mine și chiar mai mari, cu studii sau fără studii, cu bani sau fără bani… că mă termină! E o veșnică bătălie în care alții, veșnic alții sunt mai răi decât noi.

Continue Reading

Ce ție-ți place și altul îți face… deși nu meriți

flori - recunostinta

E ușor să-ți vezi de interesul tău și să nu respecți. Să-ți vezi de drum fără să-ți pese foarte mult de modul în care parcurgi traseul. E ușor să treci pe lângă oameni și nici măcar să nu conștientizezi că rănești – prin indiferența ta, prin aroganța ta, prin furat singur căciula…

Ceva devine suspect, însă, când cei pe care tu nu i-ai respectat… te respectă! Când, în fața nepăsării tale, ei rămân oameni. Când te vorbesc de bine, când îți zâmbesc, când se bucură că te cunosc,

Continue Reading

18 vorbe de care să ținem cont în 2018

* Poate că realitatea e mai ușor de suportat decât imaginația. (Marin Preda)

* Veți fi liberi numai atunci când veți păși cu iubire spre cei ce vă urăsc. (Părintele Arsenie Papacioc)

* Obstacolele sunt lucrurile acelea îngrozitoare pe care le vedeți atunci când vă luați ochii de la visul vostru. (Henry Ford)

* Dacă într-o anumită faptă noi suntem vinovați 5%, iar alții sunt vinovați 95%,

Continue Reading

Astăzi mi s-a reamintit: lumea-i bună!

Un mecanic auto a plecat de la muncă și, când a ajuns acasă, a realizat ca n-are cu ce să descuie ușa.

De fapt, mecanicul auto și prietenul lui trebuiau să se întoarcă înapoi la service nu neapărat după chei… ci pentru a mă întâlni pe mine – cu mașina „moartă”-n mijlocul drumului.

mana de ajutor

Astăzi, doi necunoscuți au împins mașina pe-o margine, au repornit-o, au așteptat

Continue Reading

Nimeni nu face rău de bine. Dacă am înțelege…

Cine m-a rănit ar trebui să înțeleagă durerea mea și chiar s-o simtă, apoi, pe propria piele! Așa mi-a spus cineva, în timp ce eu îndemnam: Nu deveni cine te-a rănit!

Anda Elena Pintilie - saptepietre.ro

Nu se dorea, teoretic, răzbunare, dar nici nu se putea trăi cu gândul că unul s-ar putea bucura, după ce l-a făcut pe altul să plângă cu lacrimi amare. Scuza era… eu nu devin ca omul care mi-a făcut rău. Eu voi continua să fiu bun. Dar omul acela trebuie să plătească într-un fel sau altul, altfel nu-i dreptate în univers! Serios?

Continue Reading

MagicHOME – împreună, pentru părinții copiilor bolnavi de cancer!

M-am tot uitat la oamenii care se așază pe scaunul groazei. Îi privesc două secunde și deja mi se umezesc ochii. Nu-s acolo… da-s acolo, cu ei. Și tot nu-s acolo, căci nici ei nu-s acolo complet – ci doar în cadrul unei campanii, pentru câteva ore. Plâng! Habar n-am ce simt și cum mai simt părinții copiilor bolnavi de cancer care locuiesc pe un scaun… Eu sunt sfâșiată doar privind contextul… – însă cei ce sunt „îmbrățișați” de context, de boală și de spaimă… oare cum își mai cară sufletul?

Dumnezeule… inima și gândul îmi fug la Alexandra. La primul copil pentru care am inițiat vreodată o campanie umanitară pe blog. Primul copil pentru care ne-am unit în fapte bune și pentru care am plâns apoi, amar, la despărțire… Pe Alexandra mi-o amintesc tristă, pentru că-și pierduse părul. Pe Alexandra mi-o amintesc zâmbind, când i-am arătat o poză cu prunca mea: „Uite, Maria a auzit că nu mai ai păr, dar că ești încă foarte frumoasă! Și-a vrut să fie și ea la fel ca tine, așa că a renunțat la părul ei drag și creț!”.

Continue Reading

Oameni în coajă de nucă. Dar miezul – cum e miezul?…

De multe ori, ne îmbrăcăm în coji de nucă. Suntem puternici, frumoși, duri. Pozăm în ideali și ne place atunci când ne e mângâiată aparența. Avem o mulțime de susținători și de elogiatori ai cojii… Ce se întâmplă, însă, când ne lăsăm descoperit miezul? Mai putem poza cu o la fel de mare ușurință? Miezul nucii poate fi bun și gustos, dar și rânced… deteriorat sau putrezit.

Cum e să ne înveșmântăm în coajă de nucă și să fim stricați pe dinăuntru?

Continue Reading