A fi sau a nu fi (fericit). Capcana din online

Pentru că n-am avut timp, dar nici chef – am lipsit câteva săptămâni din online. O mână de oameni m-au întrebat dacă-s bine. Pentru cei mai mulți, n-am mai existat deloc.

De curând, am revenit. Pentru că mi-au revenit timpul și cheful de online. Am revenit zâmbind. Eram împăcată cu cei puțini, cărora le-a păsat o secundă de mine. Eram și mai împăcată cu trecerea mea în uitare.

copacul singur si padurea

Lipsa din online nu a fost un „experiment social”. Nu a fost un pas planificat, în care ar fi trebuit să „calculez” ceva. Dar n-am putut să nu conștientizez

Continue Reading

Să ne ferească Dumnezeu de dreptatea Lui!

Bunătate. Blândețe. Răbdare. Acestea sunt doar trei dintre caracteristicile ce i le putem atribui lui Dumnezeu. Dumnezeu este Iubire! Iertare. Dumnezeu e pansament pentru suflet și Bucurie! Cu Dumnezeu alături avem toate șansele să ne mântuim! Singuri nu putem – asta e clar. Și nici prin propriile noastre forțe! Important e să dăm și noi o bucățică, să ne dorim să creștem duhovnicește – și El pune restul. Totul!

Dumnezeu este, însă, și Drept. Iar astăzi, la predica ținută în timpul Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Techirghiol, am auzit șapte cuvinte care mi s-au înfipt în suflet: Să ne ferească Dumnezeu de dreptatea Lui! Ca să întărească ideea,

Continue Reading

Definiții ale iubirii

Pentru mine, lucrurile-s simple. Iubești, iubești în fiecare zi. Nu iubești, nu iubești nici astăzi. Iubirea e pentru toată lumea și se oferă tuturor, cu bucurie. Iubirea e ca o prăjitură care nu se termină niciodată. Cu cât tai mai mult din ea, cu atât mai mult ai de tăiat și de împărțit.

Iubirea e, logic, de mai multe feluri. De aceea, nu se compară.

Continue Reading

Cum te poate trezi un cutremur

– Astăzi, la școală, ne-am prefăcut că este cutremur! Am făcut repetiții, despre cum să reacționăm noi, dacă suntem în clasă și începe să se miște pământul!, mi-a povestit Maria zilele trecute, cu un oarecare entuziasm.

Tot acum puțin timp, eu vorbeam pe la birou despre cutremurele pe care mi le amintesc, din vremea în care eram de vârsta Mariei.

Aseară, copila mea și cu mine am adormit îmbrățișate. Și-a fost… nu știu, altfel decât în alte seri – o dragoste la fel de mare, dar o dorință mai mare de a ne simți una pe cealaltă aproape, de a ști că suntem acolo, suflet lângă suflet, de a ne umple până la refuz rezervoarele de iubire

În momentul în care patul a început să se zdruncine, am sărit arsă!

Continue Reading