• Bucurii,  Din online

    Șervețelele îmbrățișează lemnul – am făcut un pas pe tărâmul… decoupage!

    Mami, chiar sunt uimită! Așa a exclamat Maria când i-am arătat ce-am făcut eu aseară, cu mânuțele astea două. Știa că mă întâlnesc cu mai multe mămici, să învățăm să decorăm cutii și inimioare – și se bucurase că voi petrece și eu câteva ore faine cu fete de seama mea. În rest, nu cred că-și făcuse mari planuri de a primi ceva de la mine. Dar a primit! Și nu doar că i-a plăcut ce-a găsit dimineață pe pernă, ci mi-a spus că neapărat trebuie să învețe și ea să facă picturi pe lemn din… șervețele! 🙂

    Tehnica decoupage - cutie si inimioara

    Nu știu cât de bun dascăl voi fi eu, dar știu clar despre Cristina Țuțuianu de la HaidiHai că a fost fenomenală!

  • lalele
    Ale tinereţii valuri,  Haz de necaz,  Vorbe de duh

    Adevărul – între lalele și mamele

    Lalele, lalele… frumoasele mele lalele… Am cântat precum Luigi Ionescu la greu în copilărie, căci îmi plăcea melodia și simțeam eu că mi-s puse în valoare calitățile… Care calități? Citește mai departe.

    Mamele, mamele, frumoasele mele mamele/ Să creșteți mari, cu sfârcuri tari… Nu doar despre lalele, ci și despre mamele am cântat o luuungă perioadă, până când m-au auzit ai mei.

  • Pentru minte,  Pentru suflet,  Vorbe de duh

    Cum ar fi fost dacă – gândul care ne îneacă

    Mi s-a spus cândva, despre gânduri, că-s precum bărcile care se îndreaptă spre port. Cum ar fi fost dacă?… Noi suntem pe mal, bărcile și gândurile sunt încă în larg. Le zărim, le avem… până aici, totul ok. E în regulă să avem gânduri. Păcatul intervine atunci când decidem să ne suim într-o barcă sau alta – ori în toate! 

    ganduri si barci - cum ar fi fost daca

    Să te joci cu gândurile e lucru tare primejdios.

  • Fotografie Anda Elena Pintilie - stare de liniște - foto: Paul Pădurariu
    Ale tinereţii valuri,  Vorbe de duh

    Mi-am dus vulcanul în service :)

    În viața mea trecută am fost o fire vulcanică. Am depășit cu brio cele mai grele momente și-am răbufnit în cele mai stupide, mai lipsite de importanță, mai fără de sens… Răbufnirile mele erau, în general, scurte. Câteva minute și niște vorbe și apoi, „eliberată”, soarele reapărea pe cer. Nu făceam asta decât cu oamenii dragi, față de care-mi „permiteam”. Că ei mă iubesc, că ei mă acceptă, că ei mă iartă… că eu sunt a lor și că mă cunosc de acum destul de bine cât să știe că negreața din cerul gurii nu-i decât de suprafață… Că am suflet bun și iubire multă de oferit și că, la rândul meu, și eu le știu și le suport pe ale lor. C-așa-i în viață.

    Eram… mai nervoasă. O scuză bună. Până când am descoperit eu că nervozitatea e un termen modern, care ascunde mânia. Iar mânia-i un păcat. Am aflat asta cu puțin timp înainte de o prăbușire. O prăbușire inevitabilă, care putea fi evitată – ca să zic așa. În prăbușirea asta, însă, am început să lucrez intens la mine, cu mine – pentru mine și, implicit, pentru cei dragi ai mei.

  • Vorbe de duh

    Binele nu ni se dă cu forța – nici degeaba

    Dar eu vreau să-mi fie mai bine! De ce nu mi-e? Adesea ajungem la o astfel de întrebare debusolați, deznădăjduiți, supărați pe viață și obosiți.

    Ne plângem, dar prea rar analizăm ceea ce facem pentru a ne fi mai bine. Sau ceea ce nu facem. De multe ori, numai gura e de noi. Căci, în realitate, ne e mai comod să ne facem că vrem ceva, dar să rămânem în starea pe care-o cunoaștem, așa cum o fi ea, de la care nu riscăm noi surprize ori provocări.

    Ca să ne fie mai bine nu e suficient să vrem.

  • Ale tinereţii valuri,  Maria-Paula,  Şcoala părinţilor

    Știu ce-a făcut mami-n vacanță! :)

    A trecut și prima vacanță a școlăriței. O săptămână pe care mami și-a păstrat-o special pentru concediu, ca să se simtă și ea copil. Oho, și s-a simțit!
    Mami… trei zile consecutiv a dormit la prânz! Asta e de trecut la categoria dorințe în sfârșit împlinite! 🙂
    S-a jucat de-a pocnit, a citit o tonă de povești și reviste pentru copii, a fost toate personajele lumii. A râs, s-a maimuțărit, a fost o mami fericită!
    Pentru că mami trebuia s-o facă și pe adultul…