• Pentru suflet

    25 martie – Buna Vestire

    Iar dupa aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zamislit si cinci luni s-a tainuit pe sine, zicand: „Ca asa mi-a facut mie Domnul in zilele in care a socotit sa ridice dintre oameni ocara mea”. Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: „Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei!”. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: „Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta?”. Si ingerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua în pantece si vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si Imparatia Lui nu va avea sfarsit”. Si a zis Maria catre inger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?”. Si raspunzand, ingerul i-a zis: „Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata, Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei, si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta”. Si a zis Maria: „Iata roaba Domnului. Fie mie după cuvantul tau!”. Si ingerul a plecat de la ea. (Luca 1, 24-38)
    [Evanghelia zilei]

    Vezi si cele scrise in 2009

  • Uncategorized

    Datori c-o moarte

    Moartea vine de unde nu te astepti. Si cand nu te astepti.
    Mile Carpenisan, corespondent Antena 1 si Antena 3 a murit… de la un furuncul. Dupa ce a facut atatea reportaje din zone de razboi, l-a doborat o buba. E sadic. Dar asta e viata.
    Iar viata lui Mile Carpenisan s-a intrerupt la 34 de ani.

    Daca am intelege ca, de fapt, murim spre a ne naste, daca ne-am pregati cate un pic, in fiecare zi pentru adevarata viata, poate am trece mai usor peste astfel de momente. Totusi, suntem atat de… oameni…

    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
  • Hopa tropa prin oraş,  Maria-Paula

    Cu burtica la plimbare

    Astazi a fost cald si bine. Asa ca, dupa serviciu am fost si la plimbarica. Abia am gasit o bancuta pe care sa ne odihnim si noi! Mami mi-a povestit ea ce inseamna primavara… dar am asa o parere ca trecem totusi de la iarna la vara. Zic si eu…!

    Cu burtica la plimbare

  • Uncategorized

    Marea agitatiune

    Astazi, Guvernul Romaniei s-a mutat la Iasi. Am o curiozitate… Cat a costat diurna pe cap de ministru? Probabil ca mai mult decat finantarea per elev…
    Astazi, profii au iesit in strada. Inca o curiozitate: cand vor renunta liderii de sindicat la orgolii si vor fi una-n cuget si-n simtiri? Cand isi vor duce amenintarile pana la capat si vor arata ca au cuvant?

    Din pacate… nu am avut aparatul de fotografiat la mine… era si ultima grija in congelul pe care l-am indurat toata ziua. Dar am ramas cu niste… amintiri.

    Ce-au scandat profii:
    * Hotiiii!
    * Demisia!
    * Boc cel mic, n-ai facut nimic!
    * Boc, iesi afara!
    * Fara finantare n-o sa cresti mai mare!
    * Jos guvernul Boc, tara e in joc!

    Lozinci de la Uniunea Sindicatelor Libere din Invatamantul Preuniversitar (USLIP)
    LA NOI IN ROMANIA:
    * reforma invatamantului inseamna salarii mai mici sau inghetate, pierderea tuturor drepturilor avute, cat mai multi copii in clase
    * banii tarii sunt tot mai putini si avem tot mai multi miliardari
    * medicamentele gratuite trebuie cumparate
    * premierul stie totdeauna ce vrea „romanul” fara sa-l intrebe niciodata
    * daca o lege nemultumeste pe toata lumea inseamna ca este echitabila

    Lozinci de la Federatia Sindicatelor Libere in Invatamant (FSLI)
    * Guvernanti mincinosi, noi flamanzi si voi luxosi
    * ImpostURA voastra, saracia noastra
    * SOS! Vrem salarii decente!
    * Saracia Ameninta Lumea Angajata in Reforma (SALAR)[iu -as adauga eu…]
  • Uncategorized

    Mai exista si surprize placute

    In seara asta trebuia sa echilibrez balanta si sa mai simt si altceva, nu doar dezamagire. In seara asta am fost uimita si placut surprinsa de ravna unor tineri, de rabdarea si de puterea lor.
    Am terminat treaba in redactie tarzior, dupa 7. Totusi, ma simteam odihnita. Stiam ca George e plecat la Universitate, la „Cuza”, la o conferinta, dar nu cunosteam prea multe detalii. Aveam masina si am zis sa merg si eu in Copou, sa vad despre ce se discuta si sa-mi iau sotul ca pe un domn, in limuzina noastra Matiz 🙂
    Am ajuns pe la 19.30. Aflasem ca s-a schimbat sala, pentru ca in Aula „Mihai Eminescu” vine maine Boc si trebuie pastrata curatenia. Si-apoi… daca ii punea cineva un bold pe scaun? (Ok, am fost rea – sa revin!)
    Aflasem deci despre conferinta ca nu mai are loc in Aula, dar nu stiam exact unde e. Asa ca am intrebat si, din om in om, am ajuns intr-o mare aglomeratie. Pe holuri! Tinerii stateau pe scari, intre etaje, unii jos, altii in picioare si ascultau. Dintr-o sala se auzeau voci, bine conturate de o sonorizare perfecta. Iar acei tineri, in liniste si intr-un soi de chin… ascultau cuminti. Unii isi luau notite. Mi s-a parut uimitor. Erau acolo zeci! Sute… dar la cat de priceputa sunt eu la estimari, nu stiu cate sute… Oricum, ideea e ca multi stateau pe langa, fara sa fie obligati, fara sa li se ceara asta, fara sa fie platiti pentru asta. M-am strecurat cu multa greutate printre ei si am ajuns in sala. Acolo, in banci, stateau jos claie peste gramada. Pe langa banci, iar multi, stateau in picioare.
    Conferinta era despre „Dragostea care acopera multime de pacate” si era sustinuta de catre Inaltpreasfintitul Serafim Joanta al Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Germania si Europa Centrala si de Nord.
    George era dintre norocosii inghesuiti in banci si mi-a cedat locul lui. Am stat pana spre 21.30 si am plecat apoi. Intrebarile din sala nu se terminasera. Culmea, nici lumea nu plecase. Inca erau oameni in picioare. Si inca am gasit tineri pe hol, in frig, ascultand. Tinerii astia poate ca nu stateau in picioare daca se tinea conferinta in Aula – pentru ca acolo sunt locuri mai multe. Dar efortul si dragostea lor s-au dovedit cu atat mai mari. Ma inclin!
  • Uncategorized

    Dezamagire

    Sunt dezamagita ca exista OTV-ul in egala masura in care sunt dezamagita ca exista si unele emisiuni de mizerie, in cadrul unor televiziuni considerate… mai nobile.
    Sunt dezamagita de felul in care este inteleasa ideea de a face audienta. De comportamentul unora sau altora. De exemplul oferit unei tari intregi.
    Ajung extrem de rar pe OTV. Si atunci sunt dezamagita. De ceea ce vad si de mine, ca ajung pana la canalul cu numarul 50. In seara asta, invitata speciala – Oana Zavoranu, iar la telefon, mama ei.
    Nu stiu daca se merita sa fii dezamagit de straini, atunci cand dezamagirea poate veni si mult mai de aproape. Dar, in seara asta, doar trei minute de „vizionare” au reusit sa-mi strice de tot buna dispozitie. N-as putea spune ca am asistat la o cearta. Am asistat insa la doua monologuri sustinute de doua mahalagioaice prin venele carora curge acelasi sange. Am auzit tipete, jigniri, invitatii la sinucidere, amenitari… M-am crucit! Oare cum am rezistat trei minute?
    Oare cum rezista cei care se uita si sorb fiecare cuvant si fiecare flegma plina de venin? Unde este exemplul? Unde ramane dragostea si respectul dintre o mama si fiica ei? Unde este limita dintre normal si boala, amuzament si groaza, circ si dezamagire?
    Chiar poate exista asa ceva? Chiar poate fi promovat asa ceva? Raspunsul e peste intrebarile mele – pentru ca aceste personaje si altele, chiar mai hidoase, fac turul televiziunilor si audientele record ale celor ce se mandresc ca sunt formatori… Formatori de ce? De minti stricate si de suflete putrede? Si de aici… dezamagirea…