• Secvenţe

    Accidente casnice

    Azi dimineata m-am trezit deja obosita… Dar, la un moment dat, mi-am revenit de tot.
    Faceam patul, harnicuta de mine. Patura a cazut si m-am aplecat dupa ea. Repezita, asa ca intotdeauna – ca nici atunci cand sunt somnoroasa nu-s mai putin agitata…
    In coborarea mea spre marea intalnire cu patura, am luat un cap de coltul scaunului de la birou de-am vazut stele verzi.

  • Hopa tropa prin oraş,  Pentru suflet

    Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!

    Luminite pe strazi,
    Luminite in suflet!

     

    Acum doi ani, cam in aceeasi perioada, eram cu George la plimbare – nu suparati, dar morocanosi.
    Un baietel de cativa ani s-a desprins din mainile parintilor lui si fugea printre luminite. Era atat de fericit! „Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!” – nu se mai satura sa repete aceeasi idee, inca si inca o data!
    Anul asta imi vine si mie sa tip de bucurie. Atat de frumos mi se pare fiecare moment pe care-l respir, fiecare beculet pe care il vad! Nu-mi vine sa cred ce frumos e Craciunul!

     

  • Uncategorized

    Vorbe de duh in vremuri tulburi

    Imi place sa mai primesc cate un offline de calitate. Chiar daca e mass…
    Astazi, cand am ajuns in redactie, am gasit de la Irina urmatoarele cuvinte:

    Aminteste-ti in fiecare dimineata cand te trezesti sa razi mult si des.
    Sa castigi respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor,
    Sa obtii aprecierea criticiilor corecti si sa induri tradarea prietenilor ipocriti,
    Sa apreciezi ceea ce este frumos si sa descoperi ce este bun in fiecare,
    Sa faci astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu
    Si sa lasi in urma ta o lume un pic mai buna.

    Cred ca e un foarte bun mesaj, mai ales pentru vremurile din care, vrand nevrand facem parte. Poate ca ar trebui sa incepem NOI sa schimbam lumea. Prin a fi un pic mai buni, mai intelepti, mai verticali.

    Cu sau fara legatura cu ceea ce am scris mai sus…
    Am incercat, pe cat posibil, sa nu bag blogul in politica. De aceea nu am acceptat comentariile – suficient de multe… la intrebarile mele de genul – Eu cu cine votez?! Erau doar niste intrebari retorice. La care, chiar si dupa ce am votat, nu cunosc raspunsul.
    Mi-am facut o cruce mare si m-am rugat sa nu iasa cine vreau eu, sa iasa cine trebuie. Iese cine trebuie? Poti spune ca trebuie unul si nu trebuie altul – cand optiunile sunt, oricum, doua rele?! Habar n-am. Sunt in ceata. Nu ma bucur si nu sunt nici trista. Dar imi doresc o lume mai buna pentru copiii mei. Oare cer prea mult?…
  • Uncategorized

    Marea confruntare (2)

    Scarba totala.
    Marea… ce? Confruntare? Halal!
    ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………