Pisicii ei de treaba!
Cine e soarecele? Cine e pisica?
Base si gasca lui isi vor asuma luni raspunderea pe masurile de austeritate. Exista si o motiune de cenzura. Exista si adepti… Ce se va intampla, Dumnezeu stie… Cad pensiile si salariile, sau cade Guvernul. Nu stiu sa zic exact unde va fi diferenta. Cum ar putea sa ne fie mai bine…
La intrebarea – cine e pisica… sunt variante infinite de raspuns. Soarecele… din pacate, ramane aceeasi Romanie fara cap si, in curand, fara coada…Educatie… canina
Aseara am asistat la o mica bataie intre catei si la o cearta… de m-am plictisit!Ne plimbam in parc, in Copou, si in fata noastra s-au intalnit doua tanti, cu patrupedele in lesa. Catelusii s-au mirosit, s-au descoperit ca sunt, de fapt, cateluse. De aici, distractie! S-au incaierat, s-au incalcit in ate, stapanele tipau de numa’ numa’ si incercau sa le desparta. Momentul n-a durat mult, dar a fost… intens. Si, pana la urma, firesc.Ce-a urmat insa, m-a amuzat la culme. Una dintre stapane si catelusa ei mergeau in directia in care mergeam si noi. Astfel, am putut asista la mustruluiala. Asa te-am invatat eu pe tine? Asta e educatia pe care ti-am dat-o? Te scot in parc si ma faci de ras, a? E frumos asa? Asa arati tu ca esti o domnisoara civilizata? Intrebarile au continuat mult si bine. Doamna – care nu avea mai mult de 35 de ani – a inceput sa se indeparteze de noi. De acum n-o mai auzeam, dar ii vedeam mainile zburand prin aer, intr-un fel tare comic de a-si sustine cearta. Oamenii de pe banci, prin dreptul carora trecea, isi intorceau automat privirile si buseau in ras. Iar ea era atat de concentrata in a face educatie „copilului”, incat parea ca nu mai vede si nu mai aude nimic in jur…Cu siguranta, ultimul lucru pe care mi l-as fi dorit aseara ar fi fost sa ma aflu in pielea catelusei. Cred ca a avut o migrena ingrozitoare si i-au tauit urechile toata noaptea…1 Iunie in pasi de Halloween…
Copiii sarbatoresc astazi un 1 Iunie al protestelor, al incrancenarii, al tradarii si al saraciei.Printre jocuri si creta colorata, o prajitura si un suc, ei se lovesc de fruntile incruntate ale adultilor. Zambesc – si zambetul lor alunga, pentru o secunda, norii. Dar norii se intorc – si viata reintra in normal.Un normal in care copiii au de toate si, in acelasi timp, nu au nimic. Cei mici au viitorul inainte, dar par fara un viitor. Cu timpul, se vor transforma in acei oameni de care mie mi-e teama. Mai rai, mai neparasori, mai egoisti, mai roboti, mai singuri, mai ursuzi… decat adultii de astazi. Nu pare a fi un cadou prea frumos si o viziune prea roz a ceea ce va urma.Vreau sa ma insel. Dar am, oare, cum? Vreau sa merg la vot si sa pun stampila pe copii. Ei ar fi salvarea noastra si propria lor salvare…Cirese cu avertisment
Ieri am reusit sa ajung la Husi.
Pe drum, cate un copilas ma imbia cu cirese. Si, la un moment dat, am oprit. Am iesit pe jumatate in afara carosabilului, intr-un loc cu vizibilitate buna. Totusi, oricate scuze as cauta sa-mi gasesc, adevarul dus pana la capat este ca, acolo unde am oprit, nu se terminase inca linia continua.
Iar, cum mie nu-mi merge bine atunci cand nu sunt corecta… dupa ce am platit ciresele, in spatele meu a aparut si masina politiei. Bun! Ce sa mai comentez? Am zambit frumos, mi-am asumat vina si nu am avut obiectii.Cica…
…Daniel Funeriu, domn’ ministru al Educatiei, a venit astazi la Iasi din trei motive:
* pentru ca Legea Educatiei Nationale a fost adoptata de catre Guvernul Romaniei la Iasi;
* sa marcheze importanta pe care o acorda Ministerul initiativelor educative (in aceasta situatie – Saptamana Educatiei Iesene);
* si in ultimul, foarte ultimul rand, vai!, nici prin gand nu-mi trecea – sa faca apel la sentimentele profesorilor si sa gaseasca o solutie pentru ca luni proba de evaluare a competentelor de la bac sa se desfasoare in conditii normale, in ciuda amenintarilor cu greva.A facut, intr-adevar, minuni. Fara santaj, fara amenintari, fara presiuni – Doamne fereste! Si a avut materie prima de calitate. Niste fricosi, care abandoneaza la cel mai mic semn de zdruncinare. Niste oameni pentru care a fi uniti nu inseamna nimic. BRAVO, DOMNILOR PROFESORI! Cand o fi sa va mai plangeti de mila, sa va abtineti! Pacat de cei putini si buni… care nu va pot face fata. Destramare placuta in continuare!Minciuni (pardon, declaratii) ale lui Funeriu:
* „Inteleg la adevarata ei dimensiune dificulatea prin care trec cadrele didactice.”
* „Le multumesc profesorilor din judetul Iasi care au decis sa lucreze in folosul elevilor. Sunt convins ca vom reusi impreuna si ca succesul va fi, in egala masura, al elevilor si al profesorilor.”
* „Am fost acuzati ca am intimida, ca ar exista amenintari. Acest lucru nu este adevarat.”P.S.: Mai mult ca sigur, bac-ul va bate greva. Va fi o „paranteza” in cadrul grevei. Adica streangul de gat pe care profii si-l pun fara sa carteasca.
DIVIDE ET IMPERA… s-a potrivit si de data asta…Viata e un rol…
Toamna a venit,
Piesa s-a sfarsit,
Iesi din scena acum, paiata!
Teatrul este gol,
Viata e un rol,
Fir-ar mama ei de viata!Cand am ajuns acasa, am auzit: A murit Jean Constantin!
Am stat o secunda pe loc si am intrebat: Cum? A murit Ismail?
Am crescut cu filmul Toate panzele sus… si nu sunt singura. Iar rolul lui Ismail mereu m-a facut sa zambesc. Timpul a trecut, l-am vazut pe Jean Constantin si in alte ipostaze. Mereu mi-a placut – dar imaginea cea mai clara e tot de atunci. Si tineretea lui. Acum, avea peste 80 de ani. Era bolnav si n-a aratat niciodata asta pe scena. Astazi a iesit din scena. Dar nu si din inimile noastre. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
