• Ale tinereţii valuri,  Şcoala părinţilor

    Jocuri dintr-o alta copilarie

    Desi exista in sectiunea Despre blog explicatia – De ce pietre? De ce sapte?, mai multi mi-au cerut sa le povestesc despre jocul Sapte pietre. Astfel, am descoperit si descopar in fiecare zi ca jocurile copilariei mele se ingroapa undeva, intre calculator si televizor, intre singuratate si sedentarism, intre generatia mea si noua generatie… Acum, cu cat esti mai copil, mai tanar, mai modern, mai proaspat… cu atat mai mult risti sa fii mai inchistat, mai egoist, mai stapanit de tehnologie si poate… mai batut in cap. Nu spun asta pentru a jigni. Nici nu-mi face vreo placere. Sunt pe cale de a deveni mama, iar propriile mele vorbe si idei ma ingrozesc.
    Pe vremea mea adunam capace si organizam olimpiade sportive in fata blocului. Ieseam cu paturica in parc. Faceam concursuri de Miss si de cultura generala. Jucam mult iubitele Sapte pietre, dar si Ascunsa, Baba Oarba, Ratele si vanatorii, Ursuletul doarme, Tarile, Incetul cu incetul se fabrica otetul, Mima, Sotron, Somer, Maroco, Telefonul fara fir, Coarda, Ata, Prinsa, Lapte gros, Flori, fete sau baieti, melodii sau cantareti, Tomanap, Fazan, Spanzuratoarea, Leapsa, Tara, tara, vrem ostasi, Pacalici, Popa prostu, Razboi, Macaua

  • Haz de necaz,  Te-Ve(de)

    Raspuns de blonda

    O bomba blonda la teveu. Da un interviu amanuntit despre viata si tatuajele ei. La un moment dat… primeste o intrebare previzibila si ofera un raspuns… waw!

  • Din online

    Sa-mi faci tu asta, draga?!

    In toata ordinea pe care incerc s-o fac in viata mea a venit si randul mail-ului. Primesc o multime de mesaje de la site-uri la care m-am abonat in tinerete, cu un scop care, intre timp, s-a pierdut pe drum. Primesc si mesaje de la site-uri la care nu m-am abonat vreodata, dar care ma ataca zilnic, cu tot felul de prostii. Asa ca am inceput sa caut butoanele speciale de dezabonare si am taiat pe capete tot ce am prins.
    Abordarea, in general, e cat se poate de neutra. Te-ai dezabonat, te asteptam oricand sa revii, bla-bla-uri din astea…
    Asa ca nu mi-a fost greu sa remarc un altfel de… ton. M-am amuzat si, in acelasi timp, m-am simtit certata:
    Draga!
    Sistemul nostru ___ a primit o cerere pentru renuntarea la abonament de la acest email: ___. Renuntarea la abonament o puteti realiza cu ajutorul acestui link in 24 de ore ___.

    ???!!! Ok… Imi pare rau sa te dezamagesc… draga!… dar n-am avut nevoie de 24 de ore sa meditez, ci m-am dezabonat in mai putin de 24 de secunde…

  • Ale tinereţii valuri,  Bucurii

    Ștefan Epure – profesor la infinit si un pic de pensionar

    Sufrageria noastra, luata pe nepregatite, n-a fost niciodata un loc de primit musafirii. Ea a reprezentat mereu o camera de studiu. Masa a fost plina de carti, manuale, caiete, hartii si hartiute. La ea s-au facut planuri si planificari, s-au corectat lucrari, s-au impletit destine. Nu stiu ce avea Ștefan Epure, tata, mereu de innoit, de pregatit, de aranjat. Pentru fiecare ora. Pentru fiecare clasa. Pentru fiecare elev.

  • Drumeţii,  Hopa tropa prin oraş

    Ambulante in misiune

    Pe acelasi drum cu soferi uituci intr-ale semnalizarii am intalnit si multe ambulante.

    Una era oprita la un chiosc de ciuperci. Alta – unde se vindeau cirese. O ambulanta statea la umbra, iar „pasagerii” isi stingeau setea de la o cismea. Am intalnit aceeasi masina dupa ce m-a depasit. Asistenta cumparase un maturoi de pe partea cealalta a strazii si acum venea in fuga, neregulamentar (logic!), incercand totusi sa nu aiba nevoie de salvare in trecerea ei peste cele patru benzi.

  • Drumeţii,  Hopa tropa prin oraş

    Semnalizati, va rog!

    Am fost plecata la un drum destul de lung, cu multe vizite – cam ultimul, zic eu, inainte de marele eveniment. Ca nu se respecta intru totul regula semnalizarii, o stiam deja. Dar, in zilele acestea, mult prea multi mi-au sarit in fata sau au oprit brusc, fara sa anunte. Au intrat in sesnsuri giratorii fara sa-si indice calea si au schimbat benzile dupa bunul lor plac.