Capse capsate

Dupa o saptamana in care n-am mai avut timp de blog, nici macar de mine, astazi a aparut sclipirea care sa ma faca sa scriu din nou.

Eee, nici c-ar fi descoperirea descoperirilor sau o chestiune prea intelectualiceasca….

Dar m-am amuzat! Trebuie sa ne mai gasim timp sa radem si la serviciu. Sa radem de noi.

Eram grabita, capsatorul nu mai avea capse, eu nu mai aveam capse. Pana aici, nimic anormal.

Continue Reading

O vacanta fara de sfarsit

Cinci zile de concediu si doua week-end-uri. In total noua zile libere! Mai mult decat sapte, mai putin decat o vesnicie.
Noua zile in care am profitat din plin de fiecare moment. Opt zile in care am neglijat complet calculatorul si implicit un blog abia nascut. Calculatorul in sine nu mi-a lipsit deloc, in schimb blogul, da
Continue Reading

Pe vremea mea

Prima data cand am folosit aceasta expresie eram la sfarsitul clasei a X-a. Am fost surprinsa cand m-am auzit. O vorba a parintilor si a bunicilor nostri in gura unei copile de 16-17 ani. Dar eram atat de revoltata! Cu adevarat, pe vremea mea era altfel! Era bun-simt, era inocenta, era bucurie, era copilarie.

Continue Reading

Prima piatra

Am mai avut candva ideea construirii unui blog. Dar nu-i treaba usoara. Pietrele mele s-au daramat si nu m-a ajutat nimeni sa le recladesc.
Astazi o iau de la capat, cu mai multa dorinta, cu incapatanare si cu umor. Imi iau lopatica si galetusa in maini, sufletul in dinti, o piatra in buzunar si pasesc intr-o lume noua.

Continue Reading