(Re)imblogata…

Am lipsit mult. Nu cred ca i-a fost cuiva dor de mine. Totusi revin. Pentru a disparea mai apoi sau, cine stie? Poate pentru a spune ceva interesant.
Ce-am facut in perioada asta? Multe. Si nimic. Am deschis gura si am spus la fiecare in parte ce ma deranjeaza. Am avut perioadele mele de glorie si de caderi. Am umblat hai-hui prin tara cu serviciul. Mi-am dat demisia. Am somat. Am creat. Am condus sute de kilometri prin Iasi la ore de varf… Am devenit matusica de doua liniute pe un test de sarcina. Am inteles pe propria piele ce inseamna birocratia. Am devenit „oama de afaceri”. Idealis Events – firma organizatoare de evenimente – firma noastra: Andreea, George si Anda. Umblatura multa. Primul client. Primele emotii.
Acum incep sa-mi fac liste. Lista de cadouri pe care le vreau de la Mos Craciun. Lista de dorinte si planuri pentru 2009. Lista de rugaciuni pentru Doamne-Doamne…
Lista de realizari din 2008… Lista de esecuri din 2008… Liste de zambete, de lacrimi, de nervi, de nume, de oameni, de… Cate liste nu am acum in cap?! Poate ca le voi dezvolta in paginile acestui blog. Sau poate ca nu.
Continue Reading

Capse capsate

Dupa o saptamana in care n-am mai avut timp de blog, nici macar de mine, astazi a aparut sclipirea care sa ma faca sa scriu din nou.

Eee, nici c-ar fi descoperirea descoperirilor sau o chestiune prea intelectualiceasca….

Dar, m-am amuzat! Trebuie sa ne mai gasim timp sa radem si la serviciu. Sa radem de noi.

Eram grabita, capsatorul nu mai avea capse, eu nu mai aveam capse. Pana aici, nimic anormal.

Continue Reading

Adevarul despre munca

Imi place sa muncesc. Ma duc cu placere la serviciu, iar cand moare placerea… plec sa ma ingrop in munca in alta parte.

Deci… orice asemanarea cu personajul (necunoscut mie) care a inventat cele sapte pietre de mai jos e pur intamplatoare 🙂

Totusi… ele contin destul de mult adevar pentru a fi trecute cu vederea. Doar cine nu munceste nu stie!

Continue Reading

O vacanta fara de sfarsit

Cinci zile de concediu si doua week-end-uri. In total noua zile libere! Mai mult decat sapte, mai putin decat o vesnicie.
Noua zile in care am profitat din plin de fiecare moment. Opt zile in care am neglijat complet calculatorul si implicit un blog abia nascut. Calculatorul in sine nu mi-a lipsit deloc, in schimb blogul da – as fi avut multe de scris.
O zi in Magiresti (Bacau), alta in Galati, doua zile in Delta, la Sulina si patru zile la mare, in Saturn. Ziua a noua in Iasi – pregatire sufleteasca pentru reintoarcerea la serviciu. Oboseala mare, placere si mai mare! Au fost niste zile in care somnul s-a clasat pe ultimul loc iar drumetiile, aventura, noutatea, dragostea si ideea de libertate au ocupat locuri fruntase.
Astazi e ziua a noua. Aparent ultima. Dar prima dintr-un lung sir de zile frumoase ce vor urma.
Continue Reading

Pe vremea mea

Prima data cand am folosit aceasta expresie eram la sfarsitul clasei a X-a. Am fost surprinsa cand m-am auzit. O vorba a parintilor si a bunicilor nostri in gura unei copile de 16-17 ani. Dar eram atat de revoltata! Cu adevarat, pe vremea mea era altfel! Era bun-simt, inocenta, bucurie, copilarie.

Continue Reading

Prima piatra

Am mai avut candva ideea construirii unui blog. Dar nu-i treaba usoara. Pietrele mele s-au daramat si nu m-a ajutat nimeni sa le recladesc.
Astazi o iau de la capat, cu mai multa dorinta, cu incapatanare si cu umor. Imi iau lopatica si galetusa in maini, sufletul in dinti, o piatra in buzunar si pasesc intr-o lume noua.

Continue Reading