Haz de necaz, Hopa tropa prin oraş, Şcoala părinţilor

Sunt o youtuberiță „faimoasă” – cu 43 de abonați! Și știu… cum se face o carte! :)

Niciun comentariu

Mergeam pe stradă. Eram în lumea mea. Dar ATÂT de în lumea mea! Și aud, la un moment dat, un copil care vorbea continuu în spate, la câțiva pași. Mă întorc. Era singur! El cu bicicleta și cu o pungă de chipsuri.

Hmmm. Ok. Poate mi s-a părut. Mă întorc în lumea mea – dar trăncăneala continuă. Ies din lume și încep să ascult.

– Aha, deci hai, cine poate să-mi spună cum se face o carte?! Voi, chipsuri? Tu, bicicletă? Hai, că nu e greu! Se alege un copac, se taie, apoi muncitorii…

Hei! Mi se aprind beculețele și încep să înțeleg.

Continue Reading

Pentru minte, Pentru suflet, Vorbe de duh

Voia mea sau voia Ta? Unde-i (ne)fericirea?

Niciun comentariu

Nu prea putem trăi fără să ne facem scenarii în capul nostru. Unele-s înspăimântătoare, și-atunci e bine să ieșim din coșmar. Altele, din contra, sunt de un optimism debordant. Și tot bine e să ne trezim! Căci realitatea – realitatea le întrece pe toate! Zbang! E de ajuns o clipă să se facă țăndări gânduri întregi, zile întregi de presupusă visare, de totală închipuire!

În ciuda fundului de pământ pe care simt adesea că-l iau, sunt recunoscătoare când mă trezesc la viața cea adevărată! Și atunci înțeleg că-n toată vraiștea din dorințele mele și din ceea ce cred c-ar fi bine pentru mine… ar fi vai și-amar să caut și să mă lupt pentru a împlini „voia mea”.

Am eu habar ce-i aia?

Continue Reading

Pentru minte, Pentru suflet, Vorbe de duh

(I)responsabilitatea unui „Te iubesc!”

Niciun comentariu

Am citit undeva că, atunci când îndrăznești să spui cuiva „Te iubesc!”, devii responsabil de și pentru fericirea persoanei pe care (presupui că) o iubești.

Dacă am conștientiza în profunzime responsabilitatea aceasta, ar exista două variante de continuare a traiului: să ne fie foarte bine sau să ne fie foarte rău. Un lucru e clar: n-am mai putea fi „căldicei” în iubire. Însă, mai cred că, de teamă că nu ne va fi „foarte bine”, mulți am alege din prima nefericirea. Măcar așa, preventiv.

dragoste - durere - despartire

Din acest punct de vedere e bine că, trecând peste teorii și plonjând în viața cea adevărată, descoperim că avem „dreptul” și posibilitatea de-a ne răzgândi.

Continue Reading

Ale tinereţii valuri, Pentru minte, Pietre...

A pierde poate însemna, uneori, un câștig

Niciun comentariu

I-am permis oricui să mă piardă. Simplu. Pentru că n-am ținut niciodată cu forța pe cineva lângă mine. Nici în prietenie, nici în iubire.

Unele pierderi au fost banale. Altele au rupt carnea de pe mine. Însă toate și-au avut rostul. Până la urmă, orice pierdere s-a dovedit a fi un câștig. Pare c-o spun precum vulpea care nu ajunge la struguri. Și, totuși, o spun ca omul… eliberat. Nu pot căra pe cineva în spate doar așa, ca să dea bine la număr.

Continue Reading

Pentru suflet

Gânduri la început de post, alături de părintele Iachint Unciuleac

Niciun comentariu

Astăzi a început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Iar mâine e zi de pomenire a minunatului părinte Iachint Unciuleac – născut în județul Iași, stareț și povățuitor al Mănăstirii Putna timp de 20 de ani.

A început postul și, poate, pentru o săptămână, ar fi cazul să trăim cum și cât n-am trăit o viață. Cu gând și dorință de mântuire. Cu suflet curat și bun. Cu schimbare de regim alimentar, dar mai ales cu schimbare a felului în care ne privim viața și sufletul.

Părintele Iachint învăța mereu că „urcuşul duhovnicesc nu poate fi înfăptuit decât sub îndrumarea unui duhovnic iscusit”. Ce frumos spus! Ce greu de împlinit în mândria și-n orbirea noastră…

Continue Reading